Mădălina Dinu 
Aparatele de tip self-checkout au devenit o priveliște obișnuită în magazine, cu un număr record de 200.000 de aparate livrate în întreaga lume anul trecut, în creștere de la 80.000 în 2019, potrivit firmei de consultanță RBR, scrie forbes.com.
Unii retaileri deja experimentează cu magazine care funcționează exclusiv cu sisteme self-checkout. Marile lanțuri de magazine care au rămas cu casieriile tradiționale, cum ar fi magazinele de îmbrăcăminte și de amenajări interioare, au început și ele să instaleze aceste aparate.
Cu toate acestea, se confruntă cu furturi. Conform unui studiu al Universității din Leicester, comercianții care își procesează jumătate din tranzacții prin sistemul de self scan se pot aștepta ca pagubele din cauza pierderilor să fie cu 75% mai mari decât cele din magazinele alimentare cu plată tradițională.
Există persoane care fac greșeli nevinovate la casele de marcat self scan? Sigur. Este destul de ușor să introduci un cod greșit sau să scapi ceva în geantă crezând că a fost scanat. Cu toate acestea, o mulțime de hoți intenționați fac pe nevinovații atunci când sunt prinși, susținând că nu au vrut să fure. Pentru că riscul a fost atât de scăzut, o întreagă generație de clienți a fost tentată să încerce furtul din magazine.
Ce trucuri au inventat retailerii
Pentru a descuraja comportamentele inadecvate, comercianții au inventat ei înșiși câteva trucuri. Multe dintre aparate au ecrane video mari, instalate intenționat în fața clientului, astfel încât acesta să aibă senzația că este urmărit.
Alți comercianți merg și mai departe, afișând fața cumpărătorului pe ecranul propriu-zis al computerului, unde este imposibil de ignorat. Acest lucru este menit să fie mai mult un factor de descurajare psihologică decât orice altceva. În realitate, înregistrarea video nu este înregistrată și este posibil să nu fie monitorizată în mod activ de către un angajat.
De asemenea, aparatele self scan sunt din ce în ce mai capabile să păcălească hoțul. Multe dintre ele pot identifica acum anumite produse, folosind o combinație de camere și inteligență artificială.
Franța ia din nou atitudine în problema shrinkflation: retailerii nu vor mai putea vinde produsele cu gramaj redus la prețuri mari
De exemplu, dacă un cumpărător pune o friptură, dar încearcă să o înregistreze ca fiind o ceapă, aparatul știe acest lucru și îi va spune că blufează. Sau dacă un cumpărător introduce o legumă verde, sistemul o va recunoaște ca atare și îi va oferi cumpărătorului doar opțiunea de a o înregistra ca sparanghel, fasole verde sau broccoli.
Totuși, de cele mai multe ori, comercianții doresc să acorde cumpărătorului beneficiul îndoielii. La urma urmei, acuzarea greșită a unei persoane poate însemna că aceasta nu se va mai întoarce niciodată în magazinul respectiv.
