Lectură de 14 minute

10 Dec 2021 - Video

Atelierul de Pânză, locul unde persoanele cu dizabilități fac sacoșe din bumbac reciclat și încurajează eliminarea pungilor din plastic

Roxana Vasile

Abonează-te pe  

Atelierul de Pânză, început inițial ca un proiect social al Asociației Viitor Plus în 2009, realizează sacoșe reutilizabile și accesorii și lucrează cu persoane cu dizabilități. Proiectul, care s-a numit la început Sacoșa de Pânză, oferă alternativa la pungile de plastic prin traiste din bumbac 100% netratat, nevopsit și neînălbit, cu etichete din hârtie reciclată. Atelierul își consolidează gama de produse și angajează persoane care fac parte din categoriile vulnerabile, integrându-le astfel în comunitate.

Atelierul a pornit cu o finanțare de 5.000 de dolari primită de la o companie, iar spațiul pentru producția primelor produse a fost asigurat de Asociația Ateliere fără Frontiere.

Profitul care se realizează din vânzarea sacoșelor și a accesoriilor Atelierului de Pânză este folosit pentru persoanele cu dizabilități care lucrează aici. Atelierul funcționează cu o echipă de 15 angajați care realizează sacoșe și accesorii din bumac reciclat, dintre care 11 sunt persoane cu dizabilități. În plus, Atelierul dispune și de o echipă de producție în Ikea, cu cinci angajați și un coordonator. Atelierul de Pânză este furnizor de servicii croitorie în magazinele Pallady și Băneasa.

Atelierul a pornit cu un spațiu mic industrial, în care intra doar o mașină de cusut, o mică masă de croit și un spațiu în care puteau ține materialele de care aveau nevoie. Atelierul a trecut prin multe mutări, ajungând în prezent la un număr de șase sedii schimbate, ultima mutare fiind în luna aprilie a acestui an când au găsit un spațiu în zona Obor, sectorul 2 din București.

,,Capacitatea de producție a crescut de la an la an, pe lângă faptul că am crescut și ușor-ușor normele în funcție de posibilitățile fizice ale persoanelor angajate în atelierul nostru și în funcție de complexitatea produselor pe care noi le facem în atelierul nostru, dar și îndeosebi datorită faptului că a crescut echipa și avem mai mulți angajați'', spune Andreea Savin, manager al Atelierului de Pânză, în cadrul emisiunii „Green choice in local retail” realizată de Retail.ro.

Produsele sunt făcute de persoane cu dizabilități

Atelierul de Pânză este o unitate protejată acreditată de către Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități, o autoritate care funcționează sub umbrela Ministerului Muncii. A fi o unitate protejată presupune să respecți cumulativ două condiții, adică cel puțin 30% din numărul angajaților să fie reprezentați de angajați persoane cu dizabilități și cel puțin 50% din totalul orelor de lucru ale tuturor persoanelor angajate în cadrul Atelierului sunt reprezentate de orele acestor persoane cu dizabilități.

În România, şomajul în rândul persoanelor cu dizabilităţi este de aproape 90%. Astfel, este important să existe măsuri care să încurajeze menținerea și crearea de noi locuri de muncă destinate acestei categorii.

,,În principiu, noi nu diferențiem foarte mult lucrurile, în ideea în care am creat un spațiu de lucru destul de pozitiv, avem niște reguli care se aplică pentru toți angajații de la un program de lucru, o normă care este stabilită cumva în funcție de capacitățile lor de a lucra, nu avem o capacitate de producție foarte ridicată, dar am adaptat-o posibilităților pe care le au ei.

Citeste si:
Euromonitor: 1 din 4 consumatori cumpără produse second-hand pentru a ajuta mediul înconjurător
Euromonitor: 1 din 4 consumatori cumpără produse second-hand pentru a ajuta mediul înconjurător

Interacțiunea este clasică angajator-angajat, dar evident beneficiile salariale pe care le au celelalte persoane le au și angajații cu dizabilități și raportat la faptul că acum 11 din totalul de 15 sunt persoane cu dizabilități, sunt cumva majoritatea, deci nu am diferențiat în niciun fel lucrurile. Sigur, sunt situații când trebuie să ne adaptăm, iar la starea lor de sănătate mai au nevoie de o zi liberă, o zi de concediu și avem deschidere și înțelegere față de ele, tocmai pentru că suntem întreprindere socială și înțelegem că nevoile lor sunt mult mai mari'', spune Andreea Savin.

Atelierul produce peste 60.000 de produse din material reciclat anual

Anul trecut Atelierul a ajuns la o medie de aproximativ 5.500 de bucăți de sacoșe și accesorii din bumbac pe lună și peste 60.000 de astfel de produse pe an.

,,Nu ne limităm doar la sacoșe, avem și măști reutilizabile, care au venit în contextul anului trecut când a fost declanșată pandemia. O gamă de suflet pentru noi este PuzzleTex, dezvoltată în 2014. Produsele acestea sunt denumite astfel pentru că le realizăm din deșeuri textile care ne sunt donate de un retailer și din bucățele mai mici sau mai mari de material reușim să concepem un puzzle textil și ajungem la produse mult mai complexe, precum genți, ghiozdane, huse de laptop, portfarduri și borsete, o gamă de produse limitate pentru că nu poți face mai mult de două sau trei astfel de produse asemănătoare'', mai spune Andreea Savin.

Anul acesta, cel puțin până în luna octombrie până când au făcut calculele, Atelierul ajungea la 6.500-6.700 de produse din bumbac reciclat pe lună, adică 68.1000 de bucăți în primele 10 luni ale anului.

,,Noi, ca focus în Atelierul de Pânză, vrem să facem accesorii reutilizabile, nu facem haine și produse care se degradează destul de repede și se schimbă, tocmai pentru a nu promova ideea de fast-fashion''.

Atelierul de Pânză colaborează cu diferite companii și retaileri care colectează bumbacul. Întreprinderea socială a avut și colaborări punctuale cu anumite companii, dar în acest moment au o colaborare recurentă cu un singur retailer. În plus, Atelierul își propune să colaboreze cu mai multe magazine de design interior, de profil, aceea fiind zona spre care se îndreaptă.

,,Cu retailerul cu care colaborăm acum, deschiderea a fost cumva și din partea lor în momentul în care se adunaseră cantități și știau că noi vrem să începem această gamă PuzzleTex, a fost deschidere din partea lor să doneze. Au mai fost companii care au vrut să vină către noi punctual pentru anumite proiecte și ne-au oferit resturi de material din care și-au dorit să facem ceva, uneori am făcut și pentru ei, ne-au adus materialele pe care nu le puteau folosi și am ajuns să facem o comandă pentru respectivul client. Deschidere există, dar trebuie să avem și noi capacitatea de producție și capacitatea logistică de a le colecta și de a le reutiliza'', spune Andreea Savin.

Cum ar trebui să reacționeze brandurile

În prezent în România lipsesc statisticile cu privire la reciclarea textilelor, iar motivele pentru care acestea lipsesc sunt previzibile: dacă ar exista în mod cert autoritățile ar trebui să facă și ceva în legătură cu asta, explică Andreea Savin.

,,Eu estimez că statisticile vor apărea. Și atunci suntem încă într-un stadiu incipient pe coerciție, respectare legislație de mediu sau legislație socială, mai avem de lucrat acolo. Pe partea de deșeuri textile cred că vor apărea destul de rapid, tocmai pentru că există un focus din partea Uniunii Europene privind strategia aceasta de dezvoltare durabilă, dar în momentul în care ele ar apărea, cu siguranță că și noi la nivel de stat ar trebui să venim cu niște legi care să fie potrivite pentru contextul despre care vorbim și care să combată cifrele care, cel mai probabil, sunt mari.

Sunt convinsă că sunt cantități mari care ajung la groapa de gunoi, am putea să îi spunem de reciclat, dar mai degrabă este un proces de incinerare, dacă stăm să ne gândim la tehnologia pe care o avem în țara noastră'', menționează Andreea Savin.

Andreea Savin subliniază că brandurile mari ar trebui să împingă consumatorul către a înțelege că fast-fashion, prețul mic al unui produs, are de cele mai multe ori niște costuri foarte mari în spate, niște condiții de muncă care nu sunt normale, niște costuri de țesătură, o țesătură mai de proastă calitate venită de foarte departe cu o amprentă de carbon mult mai mare.

În plus, Andreea este de părere că brandurile ar trebui să explice consumatorilor ce înseamnă să achiziționeze niște produse dintr-o gamă eco-friendly comparativ cu o gamă care este mai ieftină cu până la 30-40%.

,,Cred că acest proces de educare vine atât de la retaileri, de la brandurile mari de fashion, cât și de la consumatorul final. Cred că acela ar fi primul pas în educarea consumatorului, dacă ar înțelege că eu achiziționez un anume accesoriu cu 50 de lei, cu siguranță este ceva acolo în spate având în vedere că valoarea lui reală este undeva la 100-150 de lei și ar trebui să învăț ca și consumator că este un motiv pentru care prețul este atât de jos'', detaliază managerul Atelierului de Pânză.

În plus, Andreea este de părere că un consumator nu are cum să conștientizeze acest aspect dacă nu este informat de către cei care suportă aceste costuri, care știu ce prespun aceste costuri și de ce politica de preț este mai favorabilă produselor care promovează ideea de fast-fashion versus produsele care sunt realizate cu o grijă mai mare față de resurse.

,,În primul rând ar trebui să vină de la branduri și în al doilea rând și de la consumatori. Trebuie să înțeleagă că este important să plătească această diferență de preț pentru că motivele din spatele achiziției sunt mult mai importante decât faptul că am economisit câțiva lei pentru o achiziție de acest gen. În felul acesta nu ajungem nici la ideea că am dulapul plin de haine și nu știu ce să mai fac cu ele și mai degrabă am niște haine pe care le pot reutiliza ani la rândul și împing tot mai mult momentul în care voi fi nevoită să scap de ele și să îmi iau altele. Cred că ăsta este un consum responsabil și în direcția asta ar trebui să ne ducem'', explică Andreea Savin.

Ce ar trebui să facă autoritățile?

Pentru întreprinderile sociale de inserție legea economiei sociale ar putea să facă mai mult, susține Andreea Savin, care subliniază că Atelierul și Asociația Viitor Plus fac activități de advocacy către Guvern. În ceea ce privește aportul autorităților locale, Atelierul de Pânză ar avea nevoie de mai mult sprijin și suport pentru procesul de recrutare și de integrare a persoanelor cu dizabilități.

,,Spre exemplu, direcțiile generale de asistență socială, agențiile de șomaj la nivel de sector au în baza lor de date persoane cu dizabilități care poate își caută un loc de muncă sau care nu o fac, dar care se pliază cumva pe profilul nostru de candidat, iar noi, în momentul de față suntem în plin proces de recrutare și cu siguranță avem nevoie de mai mult suport din partea lor.

Există direcții de sector cu care colaborăm destul de bine, dar sunt și situații în care poate nu primim suficientă informație sau dacă reușim să îi angajăm, legătura cu direcțiile de asistență socială se rupe de acolo, pe principiul i-am angajat, dar de acum sunt responsabilitatea voastră. Am avea nevoie de puțină consultanță și suport în acest proces de integrare a persoanelor cu dizabilități. Asta strict din perspectiva a ceea ce ar putea să facă autoritățile locale mai mult decât ceea ce fac acum”, mai spune Andreea Savin.

Antreprenoriatul social ar avea nevoie de mai multe finanțări având în vedere că dacă o întreprindere socială ar vrea să facă acum împrumut nu s-ar încadra cu oricât de mult ar crește cifra de afaceri.

,,Cu siguranță că o întreprindere socială versus o întreprindere clasică nu este la fel de bine cotată în parametrii unei aplicații pentru un împrumut de acest gen. Pe partea de accesibilitate la împrumuturi de investiții cu siguranță că pe noi ne-ar ajuta mai mult dacă s-ar relaxa condițiile pentru aceste întreprinderi sociale, dobânzi mai mici, lucruri de acest gen care sunt niște pârghii'', spune Andreea Savin.

Ceea ce ar schimba Andreea Savin este metodologia greoaie și reticența care apare la nivelul instituțiilor publice cu privire la întreprinderile sociale. Managerul Atelierului de Pânză nu ar vrea să inițieze o lege nouă care să sprijine sectorul antreprenoriatului social, ci s-ar asigura că există metode prin care să fie respectate cele existente.

,,Aș încerca să găsesc niște pârghii prin care să asigur că există niște metodologii de aplicare a unor legi, că există niște ordine care să explice cum funcționează lucrurile. Spre exemplu, avem în legislația română o mențiune că există niște cauze prin care instituțiile publice sau cele private pot achiziționa produse de la întreprinderi sociale, considerându-le achiziții sociale sau verzi. Acest beneficiu de fapt nu este atât de mult accesat pe cât noi ne-am fi așteptat acum câțiva ani când a fost introdus în lege, pentru că există o reticență la nivel de instituții publice, metodologia este greoaie și mereu se alege prețul cel mai mic'', mai spune Andreea Savin.

Atelierul își propune să deschidă un magazin fizic

Atelierul de Pânză nu are magazin fizic momentan, iar produsele pot fi găsite pe site și în site-urile partenere, precum și în magazinele fizice partenere din țară, precum băcănii și cafenele.

Însă, deși nu au în plan deschiderea unui magazin fizic pentru anul viitor, Atelierul își propune pe termen mediu-lung să aibă un spațiu propriu, dar și ca produsele să fie disponibile în cât mai multe locații din țară și online. În plus, un punct important pentru creșterea vânzărilor odată cu începutul pandemiei a fost reorganizarea site-ului, care, până în 2020, a fost un site hibrid, cu partea de informare și o parte de unde clienții puteau achiziționa câteva produse.

,,Am regândit strategia și atunci am investit și în partea de magazin online și vrem să fim în cât mai multe magazine din toată țara, noi suntem și destul de flexibili și colaborăm și în regim de consignație și predăm partenerilor produsele pe care ei și le doresc și la o perioadă de 3-6 luni facem un raport de vânzări și ne plătesc produsele pe care le-am vândut. Adică facem niște stocuri speciale pentru magazinele acestea, tocmai pentru a le oferi posibilitatea de a testa. Mai sunt și alte magazine unde clienții ne pot găsi.

Sunt cei de la e-natura.ro, și ei sunt întreprindere socială. Pandemia a accelerat comerțul online. Ne-am dus foarte mult și pe platforme de e-commerce, pentru că era necesar. Site-ul nostru nu era atât de bine făcut înainte, acum suntem mult mai bine poziționați, tocmai pentru că am făcut investiții în acest sens, am avut și o strategie SEO, asta pentru că resursele unei întreprinderi sociale trebuie să fie foarte bine gândite'', conchide Andreea Savin.

Podcastul emisiunii poate fi ascultat aici.

Emisiunea „Green choice in local retail” este susținută de Lidl România.

Retail.ro /  Retail.ro /  Video /  Atelierul de Pânză, locul unde persoanele cu dizabilități fac sacoșe din bumbac reciclat și încurajează eliminarea pungilor din plastic