Viorela Pitulice 
Piaţa are un dinamism accentuat, iar inevitabil lucrăm şi la produse noi, susține Alexandru Costache, Executive Manager Ice Dyp Balaș, care vorbește de interesul crescut din partea consumatorilor pentru produsele certificate ecologic și cele vegane. Mai multe despre tendințele înregistrate pe piața înghețatei aflăm din interviul acordat Retail. Ro de managerul Ice Dyp.
Cum merg vânzările în această perioadă, față de anul trecut? Care sunt mărcile cele mai bine vândute?
AC: Deoarece anul 2021 a reprezentat o bornă negativă în piaţa de îngheţată, fiind unul dintre cele mai slabe sezoane din ultimii ani în ce priveşte vânzările, orice raportare, atât cantitativă,
cât şi valorică, la sezonul trecut, nu poate să fie decât pe plus. Putem deci să considerăm, per ansamblu şi fără a intra în cifre, ca îmbucurătoare evoluţia vânzărilor în această perioadă, raportat la anul precedent.
În ceea ce priveste mărcile preferate de clienţii noştri, am sesizat o tendinţă oarecum conservatoare de revenire în prim plan a brandurilor deja consacrate de îngheţată din zona impuls (MEGA,
STAR, EXOTIC, BIANCA, ROXANA), în detrimentul produselor mai noi, lansate pe piaţă în ultimii doi ani (gama de îngheţată BIO, TRIPLE MAGIC, MAXI MAGIC, NERO, etc). Explicaţia poate veni în primul rând din presiunea pusă pe preţ de valul recent de scumpiri, atât în zona energiei şi a carburanţilor, cât şi a materiilor prime şi a ambalajelor, scumpiri care, inevitabil, s-au reflectat şi în preţul la raft. În mijlocul acestui val de creşteri de preţ, predilecţia pentru brandurile consacrate are cu certitudine şi o componentă psihologică, cumpărătorul mediu asociind ideea de produs nou cu aceea de creştere de preţ, astfel că refugierea în zona brandurilor consacrate apare ca un mod firesc de reducere a cheltuielilor.
Care sunt sortimentele preferate de români?
Legat de segmentarea vânzărilor în funcţie de aromele preferate de clienţii noştri, şi aici putem discuta de o tendinţă conservatoare a pieţei. Aromele preferate rămân în continuare cele de ciocolată şi vanilie, urmate la distanţă apreciabilă de aromele de fructe (căpşuni, fructe de pădure, caise, etc), şi, la distanţă şi mai mare, de combinaţiile cu incluziuni complexe.
Sunteți prezenți și la export?
Sorin Brînzan este noul managing director al Julius Meinl România, iar Dinu Graur preia funcția de manager de finanțe
AC: Da, suntem prezenţi şi pe pieţele externe, dar ne dorim să intensificăm această prezenţă pe viitor, stimulaţi în special de recentele majorări ale capacităţii de producţie. Participarea de anul acesta la PLMA Amsterdam, cel mai mare târg de marcă privată din Europa, este, sperăm noi, un pas decisiv în această direcţie.
Veți lansa produse noi în această perioadă?
AC: Inevitabil lucrăm şi la produse noi, pentru că piaţa are un dinamism accentuat. Un segment important de cumpărători aşteaptă în permanenţă noutăţi de la noi şi anumite zone, până nu de
mult considerate de nişă, tind să devină main-stream și nu le mai putem neglija.
De altfel, am şi făcut deja primii paşi în această direcţie prin introducerea pe piaţă a sortimentelor de îngheţată de vanilie şi de ciocolată certificate ecologic, atât în varianta impuls (îngheţată pe băţ), cât şi în cea pentru acasă (caserola clasică de 480 ml). Este vorba de gama BIO, aflată deja pe piaţă atât ca marcă privată, cât şi în portofoliul nostru curent de produse.
Există însă în piaţă o cerere crescândă de produse vegane, low calorie, keto, cu conţinut ridicat de proteină sau de fibre, cerere sesizată deja de marii retaileri, care s-au mişcat primii în acest
domeniu şi care au introdus deja în gama lor curentă astfel de produse. Sunt convins că şi producătorii autohtoni iau în calcul lansarea pe piaţă a unor produse din această categorie, aşa cum
şi noi ne pregătim în acest sens.
Care este profilul consumatorului român de înghețată?
Întrebarea este cu adevarat interesantă. Şi asta pentru că, pe lângă factorii externi care influenţează decizia de cumpărare (accesibilitate, disponibilitate, preţ), factori care se cuantifică parţial în cote de piaţă şi strategii de marketing, există o suită întreagă de factori de ordin subiectiv care influențează în realitate decizia de cumpărare într- măsură mult mai mare decât se crede în general.
Decizia de cumpărare este o decizie preponderent emoţională şi mai puţin raţională, de aceea luarea unei astfel de decizii este puternic influenţată de o pleiadă întreagă de factori veniţi din zona afectivă, socială, sau psihologică.
Cei patruzeci şi cinci de ani de comunism și-au pus în mod pronunțat amprenta asupra profilului cumpărătorului român de îngheţată. Faptul că până în 1989 îngheţata se comercializa exclusiv în sezonul de vară a creat niște obișnuințe puternice cumpărătorului mediu din întregul bloc comunist, nu doar din România. Aşa se face că întregul bloc fost-comunist are în continuare un consum de îngheţată pe cap de locuitor încă departe de restul Europei, cazul României, situată undeva înca mult sub jumătate din consumul ţărilor europene de top (Finlanda, Suedia, Danemarca, etc), nefiind un caz singular.
Treptat însă, aceste tabieturi încep să se schimbe, lucru dovedit şi de consumul aflat în creştere an de an. Un merit important în sensul educării pieţei în a considera îngheţata nu ca pe un
desert sezonier, ci ca pe un desert de fiecare zi şi pentru orice anotimp, îl au marii retaileri, care păstrează îngheţata în oferta lor pe tot parcursul anului. Accesibilitatea produsului fiind
astfel asigurată, am convingerea că acest proces, deja început, de schimbare comportamentală a cumpărătorului se va accentua puternic pe viitor, pe măsură ce, la randul lui, schimbul de generaţii îşi va urma cursul firesc.
