Lectură de 4 minute

04 Apr 2022 - Video

Prioritățile legislative pentru deșeurile electrice și electronice: Clearing House, licențierea OTR-urilor și modificarea OUG 5/2015

Anca Olteanu

Abonează-te pe  

Legislația în domeniul deșeurilor electrice și electronice (DEEE) din România are nevoie rapidă de actualizări, susțin speakerii care au participat la conferința „Economie circulară în retailul local”, organizată de Retail.ro. Implementarea unui Clearing House, adică a unei entități centrale care să asigure împărțirea între organizațiile de transfer de responsabilitate (OTR), modificarea ordonanței de urgență privind deșeurile electrice și electronice în rând cu directivele de economie circulară și a ordinului de ministru privind licențierea OTR-urilor se numără printre prioritățile legislative pe care ar trebui să le aibă autoritățile locale.

România și-a asumat înființarea unui Clearing House până în anul 2018, prin Planul Național de Gestiune a Deșeurilor. Au trecut patru ani și încă nu s-a implementat acest lucru. Un studiu realizat de Jaspers, în 2020, pentru a oferi soluții Ministerului Mediului pentru îmbunătățiri în industria ambalajelor și a DEEE-uri, a promovat ca soluție implementarea unui Clearing House.

„Clearing House este o entitate centrală care reglementează piață într-un anumit domeniu și această reglementare înseamnă de la ceea ce se introduce pe piață, cu raportările care se fac și calculul obligaților, conform legislației, pentru jucătorii din piață. În momentul unei piețe efervescente, așa cum este piața deșeurile EEE din România, avem nevoie de niște reglementări clare, pentru că așa cum acționează acum Autoritatea de Mediu nu poate să îndeplinească acest rol. Avem o bază legală, însă dacă vă gândiți numai la modul în care ce calculează obligațiile în piață și cum se alocă cantitățile colectate pe piață, fiecare le face individual.

Sistemul există în alte țări, este vorba despre o entitate precum SGR-ul (n.r. sistemul de garanție-returnare) care să centralizeze, să calculeze, să împartă obligațiile, iar în final să gestioneze operațional toată colectarea și reciclarea deșeurilor, inclusiv reutilizarea. Nou suntem în favoarea acestui Clearing House. Avem, însă, o piedică la nivelul Autorității de Mediu, cei care nu doresc transparență în domeniu se opun unui Clearing House”, a explicat Gheorghe Loloiu, directorul general al RLG România, în cadrul conferinței „Economie circulară în retailul local”.

Retail jobs

Implementarea unui Clearing House nu s-ar putea realiza anul acesta, iar exemplele din alte state arată un timp necesar de trei ani. În plus, ar fi nevoie de regândirea proiectului și poate de extinderea lui.

Noi am vedea acest Clearing House mai larg, pentru că vorbim de economie circulară, vorbim de resurse și nu vorbim de reciclare. În economie circulară se presupune că încercăm să extindem durata de viață a materialelor, să le reutilizăm și să le regenerăm până la nivel de moleculă. Ori noi acum discutăm doar despre reciclare, nu discutăm de reparare, așa că când ne vom atinge țintele de carbon, țintele de materiale pe care ni le-am asumat?

Da, este nevoie de un astfel de centru, dar trebuie regândit. Nu cred că se va face foarte repede, nu cred că va fi posibil în orizontul acestui an, da, cu rezerve undeva la începutul anului viitor, sperăm. Sunt foarte multe necunoscute în această ecuație, sper ca strategia pe economie circulară să fie un punct de plecare care să aibă efectul acelui bulgăre de zăpadă și care să poate pune lucrurile în mișcare”, a declarat Simiana Lakatos, presedinta IRCEM – Institutul pentru Economie Circulară și Mediu „Ernest Lupan”.

Actualizarea ordonanței privind DEEE-urile

Printre prioritățile autorităților de mediu ar trebui să se numere și modificarea ordonanței de urgență 5/2005, privind deșeurile de echipamente electrice și electronice și actualizarea ordinului de ministru privind licențierea organizațiilor de transfer de responsabilitate.

Citeste si:
Lidl România înlocuiește magazinul din Slatina care nu mai corespunde standardelor de sustenabilitate
Lidl România înlocuiește magazinul din Slatina care nu mai corespunde standardelor de sustenabilitate

„OUG 5/2015 a fost adoptată, dar nu a trecut prin Parlament. Ea a rămas în camera decizională, în Camera Deputaților și de atunci și până azi s-au schimbat multe lucruri. Au venit directivele pe economie circulară și trebuie făcute modificările în cadrul OUG-ului, care să mențină și să pună pe traiectoria către economie circulară și în acest domeniu (n.r. al DEEE). Aș menționa și ordinul de ministru pentru licențierea OTR-urilor, care trebuie să fie schimbat și să se găsească o modalitate prin care OTR-urile noi să aibă ținte de la înființare, pentru a-și alinia și ele prețurile pentru managementul DEEE-urilor, alături de celelalte OTR-uri cu vechime. Acestea sunt principalele modificări legislative pe care le vedem în perioada imediat următoare”, a explicat Alexandra Ghenea, director executiv Coaliția Pro DEEE.

Conferința „Economie circulară în retailul local” s-a desfășurat în parteneriat cu Lidl România. Sponsori au fost: Tomra, Asociația Berarii României pentru Mediu și Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate.

Retail.ro /  Retail.ro /  Video /  Prioritățile legislative pentru deșeurile electrice și electronice: Clearing House, licențierea OTR-urilor și modificarea OUG 5/2015