Anca Olteanu ONG-ul Merci Charity Boutique a fost înființat prin 2014, iar Atelier Merci, care produce haine cu eticheta „Port cu mine o faptă bună”, a apărut anul următor. Tot profitul care se realizează din vânzarea articolelor de îmbrăcăminte și a sacoșelor susține cele două cabinete stomatologice mobile care colindă satele uitate ale României, împreună cu medici voluntari și rezolvă gratuit o parte din problemele dentare ale copiilor.
„Scopul nostru este unul social, nu punem foarte mult accent pe tendințe și pe designul produsului. Drept urmare, nu am vrea să dăunăm încercând a face bine. Am ales ca produsele pe care le realizăm în atelier, care sunt modalitatea noastră de a ne susține cauzele care sunt în asociație, să nu dăuneze și să fie etice. Încercăm ca atelierul să fie un exemplu, un mod de viață. Faptul că folosește materiale naturale, certificate, îți dă o siguranță legată de sănătatea ta. Și faptul că produsul, mai departe, are un ecou, pentru că 100% din profit se donează cauzelor asociației, îți dă și acea mândrie, pentru că produsul devine un stil de viață, nu este un produs ales pur și simplu dintr-o sută de umerașe. Ești mai conștient de ceea ce porți, ești mai responsabil”, spune Alina Țiplea în cadrul emisiunii „Green choice in local retail” realizată de Retail.ro.
Mai multe persoane au descoperit în pandemie atelierul din Capitală care face fapte bune, iar cele care au cumpărat au luat această decizie pentru materialele folosite: in, cânepă, bumbac și pentru certificatele care atestă originea materialelor și faptul că persoanele care au lucrat fie materialul, fie produsul muncesc în condiții normale și sunt plătite corect.
„Informarea și transparența cred că sunt foarte importante. De exemplu, noi, în atelier, atunci când oferim un produs, pe lângă modul în care îl ambalăm, oferim informații despre ambalaj, despre certificări, iar atunci când vei lua decizia dacă să iei produsul la 20 de lei sau la 100 de lei, cântărești puțin impactul alegerii pe care urmează să o faci. Cu cât informăm mai mult publicul, cu atât acesta va avea pretenții mai mari, ceea ce este normal, va dori să citească eticheta, să știe cum a fost fabricat produsul”, susține Alina.
De unde vine diferența între un tricou de 20 lei și unul de 100 lei?
Diferența mare între costul unui tricou dintr-un mare lanț comercial și prețul afișat de un brand local este generată de mai multe elemente: de la calitatea materialelor până la plata corectă a persoanei care a recoltat bumbacul, a celui care l-a transformat în material textil și până la cel care fabrică produsul final.
„Trebuie să începi să îți pui niște întrebări și asupra costurilor produselor, pentru că diferența uriașă între un tricou de 20 lei și unul de 100 de lei nu poate să fie doar reclama de la televizor. Am văzut recent o diferență între ce înseamnă să produci în masă versus producția sustenabilă. Era diferența cam de unu la patru. Costă mai mult dacă realizezi produsul aici, mai aproape, nu în Asia, pentru că plătești omul diferit, îi asiguri niște condiții civilizate, costă diferit materialul, pentru că știi cum a fost produs, nu are substanțe dăunătoare. Când începi să fii decent în calitatea materialelor și în plata oamenilor, atunci ajungi la costul real al unui produs”, explică Daniela Staicu.
Trebuie să începi să îți pui niște întrebări și asupra costurilor produselor.
La Atelier Merci, o parte din materiale sunt locale, dar cea mai mare cotă vine din Europa. Planul este de a face tranziția totală către materiale cu certificare, iar pentru acest lucru înseamnă că sunt în căutare continuă de furnizori și informează consumatorul, pentru a ajunge la stadiul în care piața va cere produsele. În plus, Merci Charity Boutique va deschide un shop în București în care va expune produsele fabricate, dar și alte produse în care să se regăsească misiunile și valorile lor.
Britanicii de la DS Smith, care dețin două fabrici în România, preluați de o firmă americană pentru 6,79 miliarde de dolari în acțiuni
Zâna Merciluță și ale sale cabinete stomatologice mobile
După ce au încercat să convingă autoritățile să facă legea pentru un cabinet medical mobil, acum a venit pasul următor: să convingă Ministerul Sănătății să includă serviciile oferite în contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, iar acestea să fie decontate.
„Timp de doi ani am bătut pe la ușile ministerelor ca să putem să facem un cadru legal pentru cabinetele mobile în România. Am realizat această misiune, dar nu este de ajuns. Trebuie să integrăm medicina mobilă în sistem. Noi încercăm să venim cu o abordare pentru cabinetele mobile ca fiind un înlocuitor pentru cabinetele școlare. Dar dacă nu e recunoscut cabinetul stomatologic ca parte din sistem, noi nu putem să decontăm serviciile oferite. Volumul de muncă este destul de mare și este nevoie de orice fel de susținere. Cabinetele medicale mobile ar trebui incluse în contractul cadru cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății”, explică Alina și Daniela.
Au pornit la drum cu un singur cabinet stomatologic cu care au ajuns în sate unde nu a trecut picior de medic de ani buni și unde au încercat, în colaborare cu școlile și autoritățile locale, să rezolve problemele dentare ale copiilor. Între timp au mai cumpărat un cabinet mobil, l-au echipat corespunzător și l-au pus în funcțiune, dar pentru a continua toate expedițiile este nevoie de finanțare.
Cabinetele medicale mobile ar trebui incluse în contractul cadru cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății.
„Acum avem aceste două cabinete stomatologice mobile. Ca ele să funcționeze în momentul de față este nevoie de resurse financiare, ca să fie în permanență în deplasare și de resursă umană, pe care o avem, adică medici stomatologi voluntari. Din fericire, sunt medici voluntari în România care își iau din timpul lor de la cabinet și vin cu noi în România pentru a face copiilor profilaxie stomatologică.
Restul depinde de companii, de atragerea de finanțări din bugetul dedicat de companii CSR-ului și de înțelegerea că în mediul rural este o mare lipsă a accesului la servicii de stomatologie. Doar unul din zece cabinete de medicină se află în zona rurală, deși jumătate din populația României este acolo. Conform legii, copiii de până la 18 ani beneficiază de asistență stomatologică gratuită, dar gratuitatea poate fi făcută dacă în acea zonă este un cabinet stomatologic care să aibă contract cu Casa Națională de Sănătate. Pe scurt, ele nu există, nici în școli nu sunt”, explică Daniela Staicu.
Combinezoane pentru spitale
Când a debutat pandemia, în primăvara anului trecut, antreprenoarele au schimbat puțin activitatea, pentru că altele erau nevoile prioritare. Așa că, au atras finanțări și au implicat alte trei ateliere pentru a confecționa combinezoane de protecție pe care le-au oferit în peste 30 de spitale.
Pentru că situația sanitară nu dădea siguranța călătoriilor în sate și implica contactul cu numeroși copii, Merci Charity Boutique a trimis pachete de profilaxie către cei mici, produse de igienă orală și a ținut webinarii alături de profesori. De la un capăt, medicul le-a făcut o demonstrație despre cum să facă un periaj corect și le-a răspuns la o multitudine de întrebări.
Milităm pentru soluția de medicină mobilă pentru zona rurală, pentru viitorul apropiat și nu numai.
Anul acesta, în iunie, organizația a reluat deplasările în mediul rural și a ajuns în cinci județe cu cele două cabinete, cu echipe mari de doctori. În plus, au adus în echipă și medici oftalmologi, și unii specializați pe diabet și nutriție, iar această decizie a venit tot din studii, potrivit cărora există o legătură între aceste trei specialități.
„Chiar am făcut un calcul și acțiunile pe care le-am făcut acum, în decurs de o lună, o lună și jumătate, ar fi putut fi realizate de către un cabinet care se află în contract cu Casa Națională de Asigurare de Sănătate în circa trei ani. Milităm pentru soluția de medicină mobilă pentru zona rurală, pentru viitorul apropiat și nu numai, pentru că ducem lipsă de infrastructură și de multe alte lucruri care ar trebui să fie rezolvate înainte și atunci cabinetul medical mobil este o soluție excelentă pentru situația în care ne aflăm”, spune Alina.
În timpul deplasărilor, cele două fondatoarea strâng date care dau o perspectivă de la firul ierbii a realității din țară, iar una dintre ele este că 91% dintre copiii care au ajuns în cabinetul stomatologic mobil au fost pentru prima data la dentist.
„Scopul nostru este să dezvoltăm o rețea de cabinete stomatologice mobile și să facem prevenție așa cum trebuie, nu doar să vorbim despre asta. Și pe partea de business, vă rugăm să cumpărați de la antreprenorii sociali, locali, iar businessurile mari să colaboreze cu businessuri mai mici, cu antreprenori sociali – să încercăm să atragem produse și servicii de la noi din țară, pentru că avem destul produse care fac bine în comunitate”, spun Alina și Dani.
Podcastul emisiunii poate fi ascultat aici.
Emisiunea „Green choice in local retail” este susținută de Lidl România.
