Lectură de 7 minute

26 Oct 2021 - Interviuri și Analize

Producătorul de vin Vinarte își modernizează cele două crame și dezvoltă zona de enoturism. Rodica Căpățână: ,,Singurul lucru care ne lipsește cu desăvârșire este brandul de țară''

Roxana Vasile

Abonează-te pe  

Vinarte deține două crame pe teritoriul României și exploatează peste 200 de hectare de viță-de-vie, în două regiuni viticole din sudul țării: în comuna Stârmina, județul Mehedinți, și la Bolovanu, comuna Sâmburești, județul Olt. Producătorul de vin își propune să modernizeze cele două crame și să dezvolte zona de enoturism în jurul cramelor prin pensiuni sau locuri de dormit pentru turiști și are în vedere extinderea soiurilor, spune Rodica Ana Căpățână, directorul general al cramei Bolovanu.

,,Nu vrem să deschidem o nouă cramă, vrem să ne concentrăm pe cele două locuri de producție pe care le avem, dar vrem să le modernizăm în sensul dotării suplimentare cu tehnologie, în sensul unor zone de dezvoltare a etnoturismului în jurul cramelor, locuri de dormit, soiuri mai mari de degustare.

Vrem să aducem evenimentele mai mari în cramele noastre într-un flux continuu mult mai bine organizat, cu mult mai multe activități, astfel încât vizitatorul român, de unde ar fi el, să poată să se apropie cât mai mult de noi și să aibă contact direct cu via noastră, cu vinul nostru, cu lecțiile de degustare, cu evenimentele pe care le organizăm. Asta ne dorim foarte mult pentru că există o cerere și au prins un gust și plăcere să meargă la cramă. Este o mândrie națională, nouă ne place și sunt foarte multe lucruri care se leagă între ele și nu avem de ce să nu o facem'', spune Rodica Căpățână, directorul general al cramei.

Vinarte va lansa în segmentul de high-end un produs nou, anul viitor, cel mai probabil în apropierea Paștelui, gamele existente fiind complete, în acest moment. Vinurile producătorului au fost modenrizate în această vară, fiindu-le adăugate soiuri noi de vinuri albe, vinuri roșii și rose.

Vinurile care au intrat în noua gamă sunt: vinul alb care alătură Feteasca Albă Sauvignon Blanc-ului, rose-ul care combină Feteasca Neagră cu Merlot, iar vinul roșu care este realizat din Cabernet Sauvingnon și Fetească neagră. Castel Bolovanu oferă șapte vinuri: trei albe (Riesling italian, Sauvignon blanc, Tâmâioasă românească), unul rose (din Cabernet Sauvignon) și trei roșii (Fetească neagră, Novac și Cabernet Sauvignon).

Producția de vin de anul acesta

Producția din acest an a Vinarte este mai mică comparativ cu cea de anul trecut. Condițiile climatice nu au afectat culturile de viță-de-vie, deși vara a fost una secetoasă. Producătorul de vin a îmbuteliat anul acesta un milion de sticle din 120 de hectare care sunt pe rod la Castel Bolovanu. La Starmina, producătorul are 160 de hectare de vie, dintre care 80 intră în reconversie.

Citeste si:
Magazinele nu vor fi închise în weekenduri. Marcel Ciolacu: Nu mai suntem în pandemie
Magazinele nu vor fi închise în weekenduri. Marcel Ciolacu: Nu mai suntem în pandemie

,,Din punct de vedere calitativ producția este ceva mai mică decât anul trecut, dar este ceva asumat, a fost un lucru pe care ni l-am propus la începutul anului pentru ridicarea calității, pentru că asta ne dorim cel mai mult, să le oferim clienților o calitate mai bună. Ne-am asumat acest lucru, dar noi am vrut să obținem acest lucru. Este o tehnică specială care se aplică, adică face parte din tehnologia de producție. Fiecare producător își poate propune la începutul anului cât produce'', explică Rodica Căpățână.

,,Potențialul este enorm, dar nu îl folosim''

Vinarte exportă 20% din cantitatea de vin pe care o produce, restul producției revenind în plan intern, având în vedere că 5% din producția de vin din România este dusă către export și 95% revine pentru consum intern, potrivit unui studiu realizat de Organizația Internațională a Viei și Vinului.

,,Ar trebui să se creeze o conștientizare asupra importanței vinului, dar în fond nu este. Ar trebui să existe un proiect de țară care să fie în grija, să fie preocupare centralizată a mai multor ministere care să își dorească să facă din acest produs o mândrie națională. Dacă ar exista acest lucru și apoi să fie asumat că vinul este cartea de vizită a României în străinătate, atunci ar trebui creat un program foarte mare și foarte diversificat pe diversele continente ale lumii, astfel încât România să fie recunoscută în străinătate.

Ceea ce ne lipsește este brandul de țară. Vinul ar trebui să fie un brand de țară, o spun foarte mulți oameni în ultima vreme. Este unul dintre puținele purtătoare de branding dintre produsele românești, celelalte sunt materii prime sau secundare.

România a ajuns după 25 de ani de când au început privatizările într-un stadiu în care este extrem de competitivă din punct de vedere al calității, dar singurul lucru care ne lipsește cu desăvârșire este brandul de țară. Noi în orice fel de competiții, în degustări, acolo unde lumea nu știe că vinul este din România, suntem foarte bine cotați. În momentul în care se știe că proveniența vinurilor este din România, apar semnele de întrebare ,,Este România o țară producătoare de vin?'', spune Rodica Căpățână.

Forța de muncă în acest sector este una dintre cele mai mari probleme, atât forța de muncă calificată, cât și necalificată, cauza principală fiind migrația excesivă din ultima vreme. Și muncitorii sezonieri pleacă foarte mult în străinătate, deși condiții există, explică directoarea cramei. Crama din Bolovanu are doar cinci angajați permanenți și, în funcție de sezon, un număr de zilieri, în acest moment, cei care lucrează pământurile fiind în număr de 60.

,,Cu forța de muncă este o problemă foarte mare, cu toții întâmpinăm din ce în ce mai multe greutăți în a găsi forță de muncă necalificată în primul rând, dar și calificată, în al doilea rând. Nu cred că problema plății este cea principală, pentru că nu sunt plătiți foarte puțin, cel puțin în viticultură nu este o recompensă mică pentru nivelul din România, dar există și acest miraj al lucrului în străinătate (...) Potențialul este enorm, dar nu îl folosim. Noi ca producători individuali facem tot ce ne stă în putință, dar este mult prea puțin. Este nevoie de un efort consolidat și de o viziune la nivel național și, bineînțeles, de fonduri'', mai spune Rodica Căpățână.

Noiembrie și decembrie, lunile de vârf în privința vânzărilor

Producătorul de vin Vinarte a înregistrat în 2020 o cifră de afaceri de aproximativ opt milioane de lei și un profit de 168.200 de lei, potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor .

,,Sperăm să încheiem anul cel puțin la nivelul anului trecut, depinde foarte mult ce se va întâmpla în lunile noiembrie și decembrie care sunt luni de vârf în mod normal pentru vânzări, depinde ce se întâmplă cu criza sanitară, comportamentul consumatorului, posibilitatea lui de a ieși, toate acestea sunt încă cu semnul întrebării'', menționează Rodica Căpățână.

Vinarte este unul dintre cei mai vechi producători de vin privați cu capital străin din România de după 1989. Încă de la primele recolte, la finalul anilor ’90 și începutul anilor 2000, vinuri ca Soare, Prince Mircea, Castel Bolovanu, Sirena Dunării și, mai târziu, Nedeea, Domeniile Vinarte sau exclusivistele MagiQ și UniQ fac parte din colecție. Vinarte România deține și una dintre cele mai valoroase colecții de vinotecă de la noi din țară, pe care a scos-o pe piață recent, având o valoare de 600.000 de euro.

Retail.ro /  Retail.ro /  Interviuri și Analize /  Producătorul de vin Vinarte își modernizează cele două crame și dezvoltă zona de enoturism. Rodica Căpățână: ,,Singurul lucru care ne lipsește cu desăvârșire este brandul de țară''