Anca Olteanu 
Exonia se pregătește să cumpere un nou spațiu în județ, pentru a reloca producția și a majora volumele livrate. Noua unitate va avea un parc fotovoltaic, pentru a-și produce propria energie și a reduce din cheltuielile mari generate în ultimele luni de acest sector, care a înregistrat scumpiri record.
„Suntem în etapa în care vizăm o achiziție substanțială în ceea ce privește un spațiu de producție care să fie cel puțin de zece ori mai mare față de ceea ce deținem în momentul acesta, în Iași. În primul rând, trebuie să relocăm capacitatea de producție într-o suprafață construită mult mai generoasă, care să ne permită și înființarea unui parc fotovoltaic. Intenționăm să aducem echipamente tehnologice care să producă tot genul acesta de ambalaje din hârtie, biodegradabile 100%, dar care să ne permită să livrăm cantități cel puțin cu 300% mai mari, pentru că cererea este foarte mare în perioada asta, în special pentru produse care sunt la un anumit nivel calitativ. Și piața a devenit puțin mai atentă la calitatea produsului, cu atât mai mult cu cât a crescut prețul. Cererea pe care noi o avem în acest moment este, estimativ, de cel puțin patru ori mai mare decât putem produce în acest moment”, a explicat Tiberiu Stoian, directorul general Exonia, într-un interviu pentru Retail.ro.
Investiții într-un parc fotovoltaic
Investiția în viitorul parc fotovoltaic are scopul de a acoperi circa 70% din consumul total de energie al producătorului de ambalaje, iar proiectul ar trebui să se finalizeze în doi ani. Împreună cu noua fabrică și echipamentele care se vor cumpăra, bugetul de investiții ajunge la 12 milioane de euro.
„Am și montat niște panouri fotovoltaice, care, din păcate, acoperă undeva la vreo 7% din consumul nostru total, în prezent. Intenționăm să investim într-un mic parc fotovoltaic, care sperăm să acopere la vreo 70% din consumul nostru. Acest lucru se va întâmpla în maximum doi ani de zile. În doi ani avem programat un pachet investițional, ajungem undeva la vreo 12 milioane de euro, în special pentru echipamente, pentru dotarea unei noi hale industriale de suprafață foarte mare, iar pe acoperișul acestei noi construcții va fi un parc fotovoltaic, desfășurat pe aproximativ un hectar.
Hala are 14.000 de metri pătrați, deci pe 10.000 de metri pătrați intenționăm să montăm panouri fotovoltaice. Încercăm să economisim costurile la energie și să obținem un certificat care atestă că toate produsele noastre sunt 100% biodegradabile, ceea ce sunt și, în plus, obținute cu energie 100% regenerabilă. Avem prinsă în bugetul de investiții și o sumă care să acopere parțial și această investiție. Avem foarte multe semnale că în viitorul nu neapărat îndepărtat vom putea accesa și o co-finanțare pentru a înființa o astfel de structură de generare de energie”, a explicat Stoian.
Polietilenă pentru ambalaje s-a scumpit cu 125%
Creșterea prețurilor materiilor prime a dat peste cap și bugetele stabilite de producătorul ieșean: polietilenă folosită la ambalajele de plastic s-a scumpit cu 125%, iar prețul hârtiei a crescut cu 70%.
„Am resimțit creșterea costurilor materiilor prime pe care le cumpărăm de la fabricile producătoare de hârtie. Hârtia s-a scumpit, în medie, de la 1 ianuarie, în funcție de sortiment, cu 65-70%, exorbitant de mult. Fac o comparație cu perioada anterioară, când aveam creștere de 5-7% pe an, care mi se păreau oarecum normale. În schimb, acum 60-70% este de zece ori mai mult. Este o escaladare pe care nu putea să o anticipeze nimeni. Asta apare și pe fondul creșterii utilităților. (...)
Românii de la Rottaprint se extind în internațional: comenzi în 14 țări, în 2023
Pe o altă secție a fabricii noastre producem și ambalaje de plastic. Acolo lucrurile au stat mai tragic. Fix într-un an, din octombrie-noiembrie anul trecut până la momentul ăsta, creșterile au fost de 125% la polietilenă. Dacă aici am zis că e tragic, avem 65-70%, acolo au fost de 125%. Prima oară am considerat că ar putea fi un efect al politicilor de descurajare a consumului pe partea de mase plastice. Pur și simplu a fost un context în care cererea a redevenit una la nivelul celei dinainte de perioada pandemică. Mai mult, au fost unii operatori, adică rafinării, care au întâmpinat probleme. Spre exemplu, rafinăria Rompetrol și-a închis pentru o perioadă activitatea, a avut probleme tehnice. Atunci, când există un dezechilibru între cererea mai mare și oferta mai redusă, bineînțeles că piața reglează, în sensul că crește prețul. După creșterea așa mare, prețul s-a cam plafonat, nu a mai crescut vreo două luni și jumătate”, a explicat Stoian.
Taxă nouă de la producătorii de materii prime
Mai nou, de la 1 decembrie, producătorii de materii prime au introdus o rubrică separată la facturile emise: o taxă pentru creșterea costurilor la energie electrică, pentru a arată că majorarea prețurilor nu ține de ei. Taxa ajunge la 95 de euro pe tonă, adică 8% din prețul materiei prime.
În plus, compania se confruntă și cu creșterea costurilor la transporturile terestre și maritime. Spre exemplu, dacă la sfârșitul lunii martie un container de 70 de picioare se livra din Iași în Statele Unite cu 3.700 de euro, prețul a ajuns la 9.300 de euro, la finalul lunii noiembrie.
„Clienții au înțeles și au acceptat să schimbăm condițiile contractuale „în timpul jocului”, au acceptat să majorăm prețurile, inclusiv cei din Statele Unite au acceptat, pe lângă majorarea prețului produsului nostru, să mai plătească de aproape trei ori mai mult și pe transport.
Creșterea de 70% s-a întâmplat în timp. Au fost mai multe creșteri succesive. Creșterea de 70% a costurilor materiilor prime, pe noi ne impactează în prețului produsului finit cu aproximativ între 30 și 40%. În afară de materia primă, noi mai avem alte cheltuieli, cele legate de salarii, utilități și costuri indirecte. Acestea nu au crescut în aceeași măsură, dar la capitolul salarii am făcut o mică ajustare și va trebui să mai facem una începând cu 1 ianuarie. Nu ne sperie creșterea prognozată a salariului minim, pentru că, din fericire, noi nu avem angajați în fabrică care să fie plătiți cu salariul minim, însă ne dorim să avem niște oameni care să fie plătiți cel puțin rezonabil. Acest cost suplimentar se regăsește, într-o oarecare măsură, în prețul produsului finit”, precizează Stoian.
