Mădălina Dinu 
Costul vieții a crescut considerabil în ultimii doi ani. Pe lângă creșterea prețurilor la energie, care a atins un vârf în august 2022, începând cu anul 2023, creșterea prețurilor la alimente a atins maxime istorice. În timp ce majoritatea grupurilor de mărfuri s-au normalizat, nu a fost și cazul zahărului, care este cu aproape 27% mai scump în 2023 decât în anul precedent. Și, deși este adevărat că țările în curs de dezvoltare par să sufere mai mult din cauza acestui tip de inflație, Argentina și Libanul depășind pragul de 200%, aceasta este o problemă care nu cunoaște frontiere.
De asemenea, cererea mare de bănci alimentare în națiuni din „prima lume”, cum ar fi Regatul Unit, este doar o dovadă în plus că tot mai multe familii întâmpină dificultăți în a pune mâncare pe masă, arată datele furnizate de statista.com.
Totuși, cum e vorba românului „mai bine să plângă mama lui decât mama mea”, dacă aruncăm o privire în grădina noastră constatăm că România este țara cu al doilea cel mai mic salariu din Uniunea Europeană. Mai mult decât atât, aproximativ 45% din salariul brut merge către plata contribuțiilor salariale, iar o treime din angajații din România câștigă salariul minim pe economie. Ținând cont de aceste aspecte, iată cât plătesc românii pentru un kilogram de carne de porc, lapte sau zahăr și cât plătesc europenii din vest.
Dacă în Spania prețul cărnii de porc variază între 4 și 10 euro pe kilogram, în Franța carnea de porc costă între 8 și 15 euro pe kilogram. În România, lucrurile stau puțin diferit, întrucât plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază încurcă puțin prețurile oficiale. Recent, ministrul Agriculturii Florin Barbu a arătat, pe pagina sa de Facebook, că prețul unui kilogram de pulpă de porc este de 18 lei, prețul fiind mai mic decât în Ungaria cu circa 3 lei. Însă acest exemplu de plafonare a adaosului comercial este destul de departe de realitate, întrucât prețul unei pulpe de porc fără os costă între 28,99 lei/kg (Auchan) și 32 de lei (Freshful by eMAG), iar în băcăniile de cartier prețul sare de 32 de lei pe kilogram (6,40 €).
Mai mult decât atât, preţul la carne în Uniunea Europeană era cu 3,3% mai mare în luna februarie 2024 decât în luna februarie 2023, însă în rândul ţărilor membre cele mai mari creşteri de preţuri au fost înregistrate în Bulgaria (8,2%) şi România (7,7%), conform datelor publicate de Eurostat, în luna aprilie.
Eurostat a anunţat anterior că rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna februarie până la 2,8%, de la un nivel de 3,1% în ianuarie, însă România a fost, pentru a doua lună consecutiv, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar.
Separat, datele Institutului Naţional de Statistică (INS) arată că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna februarie 2024 la 7,23%, de la 7,41% în ianuarie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 4,48%, cele nealimentare cu 7,82%, iar serviciile cu 11%.
Sursa foto: Auchan Franța
Dacă vorbim despre lapte, România a depășit celelalte două țări europene în ceea ce privește prețul pe litru la acest produs. Există și varietăți mai ieftine de lapte. De pildă, la Mega Image consumatorii pot cumpăra 1 litru de lapte marca Delhaize cu puțin peste prețul de 5 lei, (aproximativ 1 euro și 10 cenți). Cu toate acestea, celelalte branduri de lapte sunt vândute de majoritatea retailerilor din țară cu prețul de 7,89 lei, (1,60 €), iar anumite branduri locale îl comercializează chiar la prețul de 10 lei/litru.
Sursa foto: Mercadona Spania
De remarcat că, atât în Franța cât și în Spania, laptele poate fi achiziționat în pachete de câte 6 litri cu prețuri care variază între 4,80 €, în Spania, și 6,5 €, în Franța. Cu toate acestea, merită menționat că aceste produse, în mare parte, sunt expuse la raft la temperatura camerei, ceea ce ar putea fi un indiciu că sunt ultraprocesate.
Cu toate acestea, faptul că o treime din cetățenii români au un salariu minim pe economie net de 418 € (2.079 lei) și cumpără laptele, carnea și zahărul la prețuri similare cu țările europene din vest, spune multe despre economia țării noastre. Potrivit Kaufland, inflația a condus la o tranziție a clienților către mărfuri de gamă medie sau entry-level, iar unele categorii de produse au înregistrat scăderi în volumul vânzărilor.
Și reprezentanții Carrefour afirmă că au observat schimbări în comportamentul de consum al românilor, menționând că aceștia sunt din ce în ce mai atenți la ceea ce cumpără.
În acest sens, Florin Barbu, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a anunțat că proiectul de lege care ar viza plafonarea adaosului comercial va fi extinsă de la produsele de bază la toate produsele procesate în România. Mai mult, acest demers ar urma să plafoneze adaosul comercial și la alimentele importate. Însă există o serie de neclarități în privința acestor produse procesate în România, ceea ce face ca acest proiect de lege să sune mai degrabă ca o utopie cu dată de expirare la sfârșit de an electoral.
Întrebat de retail.ro de ce nu i se pare realist acest demers anunțat de ministrul Agriculturii, președintele ANCMM Feliciu Paraschiv a detaliat patru neclarități pe care guvernanții ar trebui să le aibă în vedere înainte de extinderea acestei plafonări:
- Chestiunea referitoare la etichetarea produselor românești:
- Produsele românești sunt etichetate cu inscripția „Made in EU”, ceea ce generează confuzie, în special în rândul consumatorilor.
- Legea etichetării trebuie modificată pentru a oferi informații clare despre originea produselor.
- Procentajul de ingrediente românești:
- Nu toate ingredientele dintr-un produs pot fi românești (de exemplu, piperul folosit în mezeluri).
- Este necesar ca decidenții politici să stabilească un procent rezonabil de ingrediente românești și un procent acceptabil de ingrediente importate ( recomandare în acest sens, între 10-23% ingrediente importate).
- Produse ambalate în România cu ingrediente din alte țări:
- Clarificarea dacă produsele care sunt doar ambalate în România, dar conțin ingrediente din alte țări pot fi considerate românești.
- Exemplu: lapte din Ungaria ambalat în cutii de carton din Polonia într-o fabrică locală.
- Riscurile asociate cu plafonarea prețurilor produselor procesate în România
- Plafonarea prețurilor pentru produsele românești poate provoca marii retaileri să reducă sau să înceteze comercializarea produselor procesate în România.
- Pericolul ca produsele românești să fie scoase de pe rafturile magazinelor și înlocuite produse similare din alte țări.
