Mădălina Dinu 
„Prețul zahărului este la un nivel foarte scăzut. În acest context, fermierii români nu sunt încurajați să continue cultivarea sfeclei, iar suprafețele cultivate vor scădea cu aproximativ 30% în acest an. Prețul redus al materiilor prime și costurile ridicate cu energia și transportul sunt principalele motive ale acestei scăderi,” a declarat Mihail Dimitriu.
El a afirmat că, în prezent, Agrana, un important jucător din industrie, contractează anual între 5400 și 5700 de hectare de teren pentru cultivarea sfeclei, dar speră să ajungă la o suprafață de 8000-9000 de hectare în viitor. În schimb, fabrica de zahăr Luduș se află încă în negocieri pentru a încheia contracte, iar în prezent are o suprafață de teren destinată cultivării sfeclei mult mai mică, sub 1000 de hectare. În plus, Luduș importă zahăr din Ucraina pentru a acoperi cerințele de producție, dar dorește să încheie și contracte cu fermierii locali din zonă pentru a sprijini producția internă.
Cultivatorii de zahăr speră la o creștere a prețului
Pentru anul 2024, Federația Cultivatorilor de Zahăr speră la o creștere a prețului zahărului, ceea ce ar putea stimula fermierii să investească din nou în sectorul zahărului.
„Speranța este că prețul zahărului va crește, așa cum se preconizează. De altfel, în prezent prețul este în jur de 550-570 de euro pe tonă. Noi sperăm ca prețul să ajungă la un nivel de 650 de euro, astfel încât diferențele de preț ale materiilor prime din vara anului viitor să se concretizeze în buzunarul fermierilor. Așadar, se va aloca fermierului diferența de preț de la prețul actual la cel care va ajunge în aprilie 2026. Agrana va plăti diferența și să sperăm că atunci prețul va fi astfel încât fermierii să fie încurajați să continue cu sectorul de zahăr,” a adăugat Dimitriu.
Cum ar putea afecta inchiderea fabricii Bod producția internă?
În ceea ce privește fabricile de procesare a zahărului, Dimitriu a menționat că, închiderea fabricii de zahăr Bod nu va avea un impact semnificativ asupra pieței, având în vedere că fabrica de la Luduș are o capacitate de procesare de 220 de zile pe an. Dacă fabrica de la Bod s-ar redeschide, ar duce la reducerea numărului de zile de procesare pentru ambele unități
„Închiderea Bod nu afecteaza mult piața, în sensul că Luduș are capacitate de procesare, este foarte bine daca proceseaza 220 de zile pe an. Dacă s-ar redeschide fabrica Bod, care aparține aceluiași proprietar, ar însemna diminuarea numărului de zile de procesare la ambele fabrici. Probabil că Bod nu se va mai deschide prea curând și, posibil, niciodată”, a afirmat Dimitriu.
Fabrica de zahăr Bod, situată în județul Brașov, are o capacitate de procesare de aproximativ 2.000 de tone de sfeclă pe zi. În schimb, fabrica de la Luduș, județul Mureș, are o capacitate semnificativ mai mare, de până la 7.000 de tone de sfeclă pe zi. Această diferență de capacitate influențează modul în care ar putea fi distribuite zilele de procesare între cele două locații, în cazul în care fabrica Bod ar fi redeschisă.
O nouă colecție online de fashion pentru brandul ucrainean Kachorovska: cum arată cele mai noi produse
În prezent, fabrica Bod nu este operațională, iar investitorii care au preluat fabrica de la Luduș nu au produs zahăr la Bod. De asemenea, există îndoieli cu privire la posibilitatea repornirii liniei de producție la Bod, din cauza diverselor provocări economice și logistice.
Industria zahărului din România, în declin
Industria zahărului din România se confruntă cu provocări semnificative, reflectând o tendință de declin în sector. În prezent, țara dispune de doar patru fabrici de zahăr, comparativ cu 33 în trecut, insuficiente pentru a satisface cererea internă. Producția anuală de zahăr este de aproximativ 80.000 de tone, în timp ce consumul se ridică la 450.000 de tone, diferența fiind acoperită prin importuri.
Recent, compania austriacă Agrana a închis fabrica de zahăr din Buzău la 1 octombrie 2024, concentrându-se acum pe fabrica din Roman, județul Neamț.
De asemenea, fabrica de la Bod nu va mai produce zahăr, fiind destinată altor activități.
Aceste închideri și restructurări reflectă dificultăți economice și logistice, inclusiv costuri ridicate și importuri de zahăr la prețuri scăzute din Ucraina, care afectează competitivitatea producătorilor locali.
