Viorela Pitulice 
În 2020, familia Trancă din Brădești a decis să înființeze o plantație de goji și nu oricum, ci ca la carte, mai ales că este vorba de o cultură ecologică, ceea ce nu este chiar așa de simplu. Au ales goji, pentru că este o nișă la început de drum cu o piață în formare și un interes în creștere din partea consumatorilor preocupați de alimentele sănătoase.
O plantă aparent banală, însă, cu o mulțime de proprietăți benefice pentru organismul uman. Fructele sunt sărace din punct de vedere caloric, dar bogate nutrițional, o sursă bogată de fibre și un puternic antioxidant, constituind un ajutor în lupta cu virusurile și bacteriile, de unde și interesul ridicat al consumatorilor.
La Brădești, afacerea a început de la zero. Familia Trancă a pregătit terenul, fiind nevoită să mai cumpere încă o parte, apoi a trecut efectiv la înființarea plantației, după prospectarea cu atenție a ofertei din piață. Răsadul a fost cumpărat de la o firmă autorizată în domeniu din Covasna, iar pentru o suprafață de circa 7.000 de metri pătrați au fost necesare în jur de 1.500 plante (achiziționate la un preț cuprins între 10 și 30 lei fiecare, în sistem engros).
Fermierii au păstrat o distanță de 2 metri între rânduri și 1,5 metri între plante, suficient cât să poată să intre tractorul. ”O dată la trei săptămâni trecem prin cultură”, povestește Andreea Trancă, tânăra care a avut ideea acestei afaceri și i-a convins pe părinți, dar și pe soț să i se alăture.
Goji, cultură rezistentă la clima din România
Plantele de goji sunt rezistente și s-au adaptat bine la condițiile din Oltenia, unde seceta este la ordinea zilei. Se folosește însă un sistem de irigare prin picurare pentru a nu exista probleme în perioadele cu secetă extremă, au declarat proprietarii, pentru Retail.ro.
Prima recoltă poate fi culeasă încă din al doilea an, deși la maturitate se ajunge abia în al treilea sau al patrulea an, ceea ce înseamnă o producție de 3-5 kilograme pe fiecare plantă. Fructele încep să se coacă undeva prin iunie, iar producția ține până în iarnă, ceea ce contează mult, deoarece culesul se face manual și este nevoie de multă forță de muncă.
Anul acesta, recolta se ridică la circa 3 tone de fructe, suficient pentru capacitatea de procesare actuală, urmând ca, pe măsură ce volumul producției va crește, să fie mărită și capacitatea de procesare.
Cum să alegi aplicația potrivită pentru managementul culturilor tale agricole?
Investitorii spun că la 2.000 de plante, recolta ar trebui să se ridice la aproximativ 6 tone, ceea ce nu este ușor de gestionat.
Cum poate fi protejată o cultură de goji
Cât privește îngrijirea plantației, Andreea Trancă afirmă că se fac aceleași tratamente ca și la pomii fructiferi, se aplică tăieri similare, iar una peste alta întreținerea unei culturi eco este destul de costisitoare, pentru că multe lucrări se fac manual, inclusiv culesul.
Fiind o plantă perisabilă, așa cum este zmeura, de exemplu, recoltarea trebuie să meargă foarte repede, în 3-4 zile maximum, de aceea și fructele sunt deshidratate în cazul afacerii de la Brădești. În același timp, dacă este o producție mai mare, acestea sunt congelate pentru sucuri și prăjituri, povestește Andreea.
O piață la început de drum
Anul trecut, a fost inaugurată și o hală de procesare, acreditată DSV și DSP, cu tot ceea ce trebuie, o investiție de circa 9.000 euro, care include o linie de deshidratare, un aparat de deshidratare, precum și un aparat de măcinare pentru obținerea pudrei de goji ce poate să fie folosită pe post de colorant.
La acest moment, investitorii din Oltenia au în ofertă patru produse premium:
- fructe deshidratate simple,
- miere de salcâm cu fructe deshidratate,
- pudră de goji,
- granule de goji.
Anul viitor, urmează să fie scos un nou produs, tot la borcan, un mix de fruct deshidratat de goji și cubulețe de măr deshidratat.
Pentru aceasta este nevoie, însă, și de ceva investiții noi pentru achiziția unor deshidratoare mai puternice care să mărească capacitatea de procesare, depășită deja de nivelul recoltei, dar și pentru cumpărarea unor aparate de congelare mai mari și a unui aparat care decojește și feliază merele.
"Ideea n-a fost să vând proaspăt, produsul finit aduce mai mulți bani. Suntem la început, nu pot să spun că afacerea aduce foarte mulți bani, dar nici nu pot să mă plâng foarte tare, este nevoie de răbdare ca să-ți găsești locul în piață și să ajungi la nișa care deja folosește goji", a explicat Andreea Trancă.
Adevărul este că piață locală este destul de dificilă, recunoaște tânăra licențiată în studii juridice europene, deoarece este invadată de produse ieftine din China cu care este greu să concurezi. Dacă ești perseverent și ai răbdare, poți să îți faci loc și să îți creezi o rețea proprie de clienți.
La acest moment, principalele canale de comercializare sunt târgurile, băcăniile din orașe mari precum București, Cluj, Timișoara, Constanța sau Pitești, și, bineînțeles, online-ul. Produsele din Oltenia au ajuns însă și la extern, în Belgia și la Londra, povestește Andreea, iar acum prospectează piața germană.
