Roxana Vasile 
,,Am schimbat forma juridică, denumirea și suntem alți membri, o parte dintre cei vechi. Suntem cinci membri. În cooperativa veche eu am intrat după ce a fost înființată și președintele nu era de acord deloc să investească în marketing. Eu aș fi văzut business-ul să progreseze și din punctul de vedere al brandului. Aș fi vrut să avem un brand. Nu mi se părea că ne putem dezvolta suficient de repede și am ales să părăsesc Cooperativa cu unul dintre membri și am înființat Bostănăria. Ca formă juridică apare anul acesta pe 1 sau 15 iunie. Anul acesta ne vom înscrie și la APIA. Vechea Cooperativă nu era producător, era doar comerciant, noi membri eram producătorii. Și acest lucru a fost un factor determinant pentru mine să înființez Bostănăria și să renunț la Legume Ialomița pentru că în felul acesta putem să progresăm. Din punctul meu de vedere va trebui să lăsăm doar Cooperativa să facă business și noi membri să rămânem cu cultura mare'', a spus Boitoș Andrei Iulian, președintele Bostănăria.
Ce capacitate de producţie are Cooperativa Agricolă Bostănăria
Cei patru membri exploatează, împreună, o suprafaţă de 230 de hectare de teren arabil situat în vecinătatea lacului Fundata din judeţul Ialomiţa și 35 de hectare care aparțin fostei cooperative. Anul 2022 este primul an în care Bostănăria intră în retailul modern din România. În ceea ce privește producția, anul trecut membrii Cooperativei au valorificat 3.500 de tone de pepeni. În gama de produse se numără și dovlecii de copt și cei folosiți pentru Halloween, dar și cerealele.
,,De produs am produs mai mult, dar nu am putut să valorificăm tot. Au fost suprafețe foarte foarte mari de pepeni, cred că acesta a fost principalul motiv și a fost o concurență incredibil de mare. Am vândut cât am putut să fiu pe profit, când prețul nu a mai fost profitabil nu am mai vândut, am preferat să nu mai recoltez'', a mai spus președintele Bostănăriei.
În 2022, Bostănăria a aplicat pentru un proiect de finanțare prin PNDR, cu finanțare de 90% de la Uniunea Europeană pentru dezvoltarea unei sere. Bostănăria își propune să deschidă și un depozit din fonduri proprii.
,,Doar dacă reușim să obținem o finanțare europeană am vrea să investim un milion de euro în seră. Investiția în depozit se ridică la aproximativ 300.000 de euro, dar în ritmul în care cresc prețurile este posibil să fie cu 20-30% mai mare investiția. Sperăm să nu, dar am o presimțire că așa se va întâmpla'', a mai spus Boitoș Andrei Iulian.
Bostănăria vrea să se extindă
Cooperativa are în gama de produse și cereale, astfel încât 15 hectare din totalul de 35 sunt cultivate cu pepeni, diferența fiind cultivată cu porumb. Bostănăria vrea să se extindă, urmând ca în toamnă să fie făcută următoarea achiziție.
,,Atât membri, cât și Cooperativa va produce ceva cereale până se va ancora mai bine în piață fiind un client nou. Am fost temători să punem cam 70% din suprafața Cooperativei numai cu cereale. Noi cam 30% din suprafețe le avem cu pepeni și diferența de 70% cu porumb, dar este o generalizare, nu este cazul fiecărui membru. Vrem să extindem Cooperativa, ea este primordială pentru noi la ora actuală. 35 de hectare am putut să luăm până în prezent, urmând ca la toamnă să mai facem încă o campanie de achiziție. Vrem să luăm teren în arendă în continuare și dacă nu ne extindem la pepeni, o să cultivăm porumb. Anul 2021 din punct de vedere al culturii mari a fost extraordinar. Cred că nu am mai avut un an așa bun de 10 sezoane'', a mai spus președintele Bostănăriei.
Cum să alegi aplicația potrivită pentru managementul culturilor tale agricole?
Scumpirile inputurilor sunt între 50% și 300%, iar Bostănăria estimează creșteri de preț în perioada următoare. În plus, fondatorul Bostănăriei estimează probleme și în ceea ce privește condițiile climatice. Bostănăria vrea să introducă sistemul de irigare prin picurare și pentru porumb. Bostănăria își propune să ducă și culturile la export, iar piețele vizate sunt Olanda și Polonia.
,,Va trebui să fim foarte atenți în sezonul acesta, avem investiții mult mai mari care se vor resimți în prețuri automat și cred că puterea financiară a clientului final va fi mult mai mică. Încercăm să controlăm prețurile cât putem de mult și am încercat să optimizăm ferma la maximum ca să acoperim o parte din banii investiți la inputuri. Trebuie să încercăm ca prețul pepenilor, al produsului final, să aibă o creștere cât mai mică cu putință. Cu siguranță o să fie o creștere de preț, dar încercăm să controlăm schimbarea de preț pe cât mai mult posibil, dar asta va mai depinde și de vreme. Dacă vom avea un an bun din punct de vedere meteo atunci tratamentele vor fi mult mai puține și se vor face preventiv, o să folosim produse ceva mai ieftine, de unde rezultă că o să mai scutim puțin și de acolo.
Din punct de vedere al pepenilor, vremea nu ne dezavantajează, ceea ce ne face să fim optimiști din punctul acesta de vedere. În schimb ne îngrijorăm la cultura mare pentru că la răsărire nu ne facem niciun fel de probleme pentru că umiditate în sol este, dar după luna mai pot fi probleme dacă nu apar ploi. Tocmai de aceasta încerăm să instalăm irigare prin picurare și la porumb. Focusul nostru la ora actuală este să întindem picurare pe toate solurile de proumb care au acces la canal'', a mai spus președintele Bostănăriei.
Bostănăria va funcționa cu 25 de lucrători sezonieri, un angajat la birou care să preia și să trieze comenzile și o persoană care se va ocupa de transport. În prezent, de toată activitatea administrativă a Bostănăriei se ocupă președintele.
Boitoș Andrei Iulian a vorbit și despre un deficit de forță de muncă în domeniu și cum reușesc fermierii să acopere deficitul de personal.
,,În general în fiecare primăvară există un deficit de forță de muncă și nu mă aștept să se fi modificat anul acesta. Mă aștept ca în continuare să avem dificultăți în a contracta zilieri. Cred că o să contractăm forță de muncă din alte state. În agricultură au început temători, dar au început. Mă aștept ca în anii următori să vedem din ce în ce mai mulți cetățeni străini care să presteze lucrări în domeniul agricol'', a mai spus președintele Bostănăriei.
În ceea ce privește conflictul de la granițe, președintele Bostănăriei este de părere că fermierii români trebuie să profite de oportunitățile din piață din acest moment.
,,Am văzut într-un articol că 80% din grâul pe care îl importă Egiptul vine din Rusia și din Ucraina, iar 20% din alte state, probabil printre care se numără și România. Cu siguranță capacitatea de producție a ucrainenilor este afectată. Aș vrea să profităm noi fermierii români și nu alți fermieri. Ne este la îndemână, dar depinde de noi. Mă aștept să apară nișete oportunități în piață. Aceasta este o criză, iar politicienii noștri trebuie să absoarbă cât mai multe fonduri de acolo și să le investească. Trebuie să înțeleagă neapărat că o parte din fonduri trebuie să meargă în agricultură'', a mai spus președintele Bostănăriei.
,,Ne dorim ca anul acesta să susțină toate investițiile pe care le-am făcut noi, mai puțin în depozitul propriu-zis, adică terenul pe care l-am construit și investițiile pe care le vom mai avea până la recoltare, inclusiv aportul personal pe care trebuie să le aibă cooperativa pe măsurile europene'', a mai spus președintele Bostănăriei.
