Lectură de 9 minute

27 Jul 2021 - Interviuri și Analize

Retailul, nișă nouă în România pentru importul de forță de muncă: câți angajați lucrează în țară, ce salarii și beneficii au

Roxana Vasile

Abonează-te pe  

Fenomenul de recrutare a forței de muncă din străinătate este în creștere în România, iar recrutarea de angajați în acest sens vizează domenii precum: lucrători comerciali, lucrători în depozit, casieri și angajați pe partea de logistică. Industriile principale pentru care există în prezent cea mai mare cerere de forță de muncă sunt: HoReCa, construcții și agricultură, dar în mică măsură și industria de retail. Am stat de vorbă cu agenții de recrutare a forței de muncă din străinătate, cu platformele de joburi din România și lanțuri de retail pentru a afla cum este situația de fapt.

Retailul este una dintre industriile care angajează cele mai multe persoane anual, potrivit datelor eJobs. Spre exemplu, din cele peste un milion de aplicări înregistrate în iunie, cele mai multe au mers către joburile din companiile de retail, sectorul de prestări servicii, cele de tip call-center/BPO, IT, finanțe & bănci, industria alimentară și turism.

Criza de personal din retailul din România este accentuată de faptul că tot mai mulți români aleg să părăsească țara în speranța unui mod de viață mai bun și de lipsa de stabilitate a domeniului.

,,Practic putem spune că România acum trece prin etapa parcursă în urmă cu aproximtiv 50 de ani de către ţările dezvoltate, care au apelat la importul forţei de muncă. Acesta este motivul pentru care retailerii solicită muncitori străini: lipsa de personal din România.

Un segment care abia acum începe să prindă contur şi să acceseze resurse umane străine este cu siguranţă şi cel reprezentat de retail şi industria FMCG, iar experienţa noastră ne îndeamnă să fim optimişti în privinţa importului de resurse umane pentru aceste business-uri. În momentul de faţă, segmentul HoReCa traversează momente dificile în ceea ce priveşte personalul autohton ­disponibil pentru joburile din acest sezon. Acelaşi scenariu începe să se contureze atât în retail, cât şi în industria FMCG'', explică Yosef Gavriel Peisakh, general manager Work from Asia, o agenție de recrutare a forței de muncă din Asia.

Câți angajați din străinătate lucrează în retailul din România

Forța de muncă din străinătate se regăsește într-un procent foarte mic în retailul din România, comparativ cu alte industrii. În 2020, numărul de salariați străini în România era de aproximativ 50.000, iar în 2021 a atins pragul de 58.000 de muncitori de peste hotare, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.

,,În momentul de faţă, conform estimărilor Work from Asia, ar fi vorba doar despre un procent de 3%. Este vorba despre aproximativ 17.000 de muncitori străini, dintre care mai puţin de 500 au fost recrutaţi pentru zona de retail şi FMCG'', spune Yosef Gavriel Peisakh, care menționează că retailul este o nișă nouă în ceea ce primește importul de forță de muncă de peste hotare.

Gabriela Petrachie, acționar al Everest Jobs, afirmă că 40-60% din forța de muncă din industria de retail, construcții și agricultură provine din străinătate și completează nevoia angajatorului pe piața din România.

Citeste si:
Franța ia din nou atitudine în problema shrinkflation: retailerii nu vor mai putea vinde produsele cu gramaj redus la prețuri mari 
Franța ia din nou atitudine în problema shrinkflation: retailerii nu vor mai putea vinde produsele cu gramaj redus la prețuri mari 

,,Ei vin în România pentru că salariile de la noi sunt mai mari decât cele pe care ei le primesc acolo. Și atunci venind dintr-o cultură diferită de a noastră și dintr-o sărăcie lucie, ei găsesc cumva în România o scăpare. Această chestie completează foarte bine nevoia angajatorului, care vrea stabilitate și oameni care să muncească'', spune Gabriela Petrachie.

Valer Hancas, director de comunicare & corporate affairs, Kaufland Romania, spune că procentul angajaților străini din cadrul companiei este unul mic și menționează că nu este exlus ca importul de astfel de forță de muncă să meargă pe un plan ascendent în următorii ani.

,,Există și au existat muncitori străini în companie. Într-un număr foarte mic, dar asta nu face parte din trendul acesta și tendințele pieței de a importa forță de muncă din străinătate. Sunt muncitori care probabil au ajuns sub alte forme în anii anteriori și s-a concretizat cumva prezența lor aici, au drept de muncă.

În momentul de față Kaufland nu face neapărat apel la alte piețe pentru forța de muncă. Mai mult decât atât, principiile noastre de dezvoltare sunt foarte bine determinate pentru că inclusiv asta, nivelul de salarizare, criteriile de angajare, criteriile de promovare, tipurile și genul de promovare sunt toate subliniate în cadrul acestui audit complet și complex de altfel. În retail încă nu am văzut tendința asta. În alte industrii există, dar în retail încă nu. Dar nu cred că este exclus'', spune Valer Hancaș.

Printre țările de unde vin cei mai mulți muncitori străini se numără: Filipine, Vietnam, Nepal, Sri Lanka, Indonezia, Pakistan, India şi Bangladesh.

În România, în zona de retail, ca și în cazul altor domenii de activitate, orașele care caută frecvent forță de muncă din străinătate sunt marile centre universitare: București, Timișoara și Cluj.

Media de vârstă a muncitorilor străini

Un alt aspect important pentru recrutarea forței de muncă din străinătate este media de vârstă. Yoseh Gavriel Peisakh susține că, în medie, personalul cu vârste cuprinse între 20 și 45 ani este cel mai solicitat pentru locurile disponibile în ţara noastră.

De asemenea, pe platforma ejobs au fost disponibile în luna iunie aproximativ 7.500 de joburi noi în retail, dintr-un total de 35.000 de oportunități de muncă.

,,Retailul preferă să angajeze oameni din România. Problemele sunt toate formalitățile de angajare, de clasă și de învățare a limbii. Este mult mai complicat să angajezi un străin, decât un român. Însă, în retail este nevoie de forță de muncă, doar că lanțurile de magazine preferă să nu se uite în afara țării. Mai este alt aspect, angajatorii nu aduc muncitori străini în poziții cheie pentru că acolo nu este fluctuația atât de mare'', explică Ana Călugăru, PR Manager eJobs.

Muncitorii străini sunt dispuși să lucreze mai mult decât colegii români, potrivit experților. Astfel, în timp ce un român lucrează 40 de ore pe săptămână, un muncitor străin lucrează până la 60 de ore săptămânal și are aceleași beneficii ca lucrătorii români din domeniu.

,,Românul lucrează 40 de ore, pe când cetățeanul non-UE este dispus să lucreze 60 de ore sau peste 60. Își doresc chiar să aibă două contracte, un contract principal de 8 ore și un contract secundar de 4 ore, atâta timp cât nu intră în conflict cu primul contract și cu un program. Și atunci majoritatea își doresc să lucreze 12 sau 14 ore pe zi. Ei sunt extrem de docili, pot fi modelați în funcție de dorințele angajatorilor, sunt oameni simpli și dornici să muncească. Sunt oameni cu nevoi mari, cu familii numeroase, iar nevoile lor financiare sunt majore. Ei își opresc din salariu 100 sau 200 de lei (din salariul de 2200 de început sau 2400-2500 de lei). Restul salariului îl trimit familiilor'', susține Gabriela Petrachie.

Cum angajezi un muncitor străin în România

Procesul prin care este angajat un muncitor străin începe în momentul semnării contractului de recrutare dintre agenția responsabilă și angajator. Etapa este urmată de procesul de selecție a personalului pe baza unui interviu online și a unor clipuri video care presupun și o probă practică. Un rol important îl are și CV-ul potențialului angajat. Astfel, în anumite cazuri și în funcție de numărul candidaților solicitați, agenția de recrutare se deplasează împreună cu clienții în țara de orgine a candidaților pentru a efectua o selecție bazată pe testare și interviuri în persoană.

Ulterior, odată găsiți angajații considerați potriviți pentru job, urmează o etapă de întocmire a documentației necesare în vederea obținerii autorizației de muncă în România. După obținerea avizului favorabil de la Inspectoratul General pentru Imigrări, este obținută viza de lungă ședere pentru încadrarea în muncă. Legislaţia prevede şi obţinerea avizului favorabil în vederea părăsirii ţării de origine a candidatului pentru muncă în România.

După îndeplinirea acestor criterii se vorbește deja despre sosirea și plasarea angajatului și încadrarea lui în muncă. Ulterior acestor etape urmează monitorizarea relațiilor angajat-angajator, urmărirea integrării candidaților şi medierea conflictelor de muncă.

,,În principiu, ei vin pentru doi ani, dar există și posibilitatea prelungirii dacă angajatorul este mulțumit și el, dar și angajații. Statul român setează la începutul fiecărui an un contingent. Spre exemplu, anul trecut au fost 30.000 de muncitori recrutați, iar în ultimul an am adus undeva la 800 de muncitori de acest fel. Toată procedura poate dura până la patru sau cinci luni. Cererea este mai crescută în orașele mari. Noi am avut cerere în București, Deva, Alba-Iulia, Galați, Timișoara, Brașov, Târgoviște și Constanța'', completează Petrachie.

Ce beneficii au angajații de peste hotare

Angajații din străinătate ocupă toate pozițiile în zona de retail, însă nu și pozițiile de conducere, deși sunt persoane care ajung să deprindă limba în 6 luni.

,,Salariul pentru muncitorii străini în acest domeniu este situat între 500-600 euro net, la care se adaugă costurile generate de cazare şi hrană, care sunt întotdeauna asigurate de angajator'', menționează Yosef Gabriel Peisakh, despre procesul de recrutare al agenției Work from Asia.

Pentru că în ceea ce priveşte personalul solicitat pentru retail şi FMCG este vorba preponderent despre muncitori necalificaţi, cei care asigură trainingul sunt angajatorii. Odată ajunşi la locul de muncă, angajaţii asiatici primesc un prim instructaj.

Retail.ro /  Retail.ro /  Interviuri și Analize /  Retailul, nișă nouă în România pentru importul de forță de muncă: câți angajați lucrează în țară, ce salarii și beneficii au