Patru branduri de modă românești se angajează să renunțe la blănuri și se alătură programului Fur Free Retailer

Anunțurile privind eliminarea blănurilor vin într-un moment cheie al campaniei HSI/Europe pentru a pune capăt utilizării blănurilor naturale în industria modei din România, în condițiile în care Camera Deputaților discută în această perioadă un proiect de lege care interzice creșterea nurcilor și a șinșilelor pentru blană. În luna decembrie a anului trecut, Senatul României a votat în favoarea proiectului de lege.

România este unul dintre puținele state membre ale Uniunii Europene în care creșterea animalelor pentru blană este încă permisă. Această practică a fost interzisă în 19 țări europene ca urmare a preocupărilor publice și politice privind bunăstarea animalelor și stoparea răspândirii bolilor zoonotice.

Industria blănurilor din România este în declin, numărul fermelor de blănuri scăzând dramatic în ultimii 10 ani, de la peste 150 în 2013 la doar 13 în 2022. În ciuda acestui fapt, două ferme de nurci și aproximativ o duzină de ferme de șinșila sunt încă funcționale, producând anual aproximativ 100.000 de blănuri de nurcă și 15.000 de blănuri de șinșila.

Anul trecut, o investigație a HSI/Europe a scos la iveală suferința animalelor și condițiile de viață precare din fermele de șinșila din România, unde animalele sunt ținute în cuști mici, întunecate și murdare, iar femelele sunt forțate să se reproducă aproape permanent, înainte de a li se pune capăt scurtei lor vieți prin ruperea gâtului sau prin gazare în camere improvizate. În întreaga lume există un val tot mai mare de proteste publice cu privire la etica creșterii și uciderii animalelor, în ferme industriale, doar pentru ca blana lor să fie folosită în modă.

În ultimii ani, s-a creat un val de reacții publice, politice și științifice după ce nurcile din peste 480 de ferme de blănuri din Europa și America de Nord au fost testate pozitiv pentru virusul SARS-CoV-2, fiind semnalate inclusiv cazuri în care virusul a fost transmis la oameni. Vulpile și câinii enot, specii comune crescute pentru blană, sunt, de asemenea, susceptibile la infectarea cu acest virus.

În ultimele 10 luni a fost clar demonstrată voința publică pentru interzicerea creșterii animalelor pentru blană și a importurilor de blănuri la nivelul UE. Petiția Fur Free Europe a strâns peste 1,7 milioane de semnături din partea cetățenilor UE și se așteaptă ca în termen de trei luni Comisia Europeană să răspundă petiției și să ia măsuri în consecință.

Citeste si:

Venituri de peste 300 de milioane de euro pentru Jumbo, în 2023. Care sunt planurile pentru 2024