Viorela Pitulice 
Creșterea este așteptată datorită investițiilor continue realizate de fermieri, dar și a importului de bune practici din alte regiuni cu tradiție pe acest segment, a dezvoltării oenoturismului și a schimbărilor în comportamentul de consum al vinurilor în rândul românilor.
Estimăm că, în acest moment, suprafața cultivată cu viță de vie la nivel local este de circa 180.000 de ha, din care doar aproximativ 30.000 de ha sunt exploatate la standarde europene, cultura obținută fiind apoi integrată într-un ciclu de producție coordonat. Restul, de aproximativ 150.000 de ha, este cultivat încă în regim tradițional.
Robert Băicoianu, Director de Vânzări Culturi Horticole în cadrul BASF Agricultural Solutions România
Ultimii ani au adus schimbări în piața de profil, începând cu programele de reconversie a culturilor de viță de vie și a celor derulate prin PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală), arată Robert Băicoianu.
De asemenea, un impact pozitiv au avut și investițiile masive în capacitățile de vinificație, dezvoltându-se noi unități de producție de vin, cu volume cuprinse între 2-3 mii de hectolitri și câteva zeci de mii de hectolitri. Toate acestea au transformat domeniul viticulturii într-unul dintre cele mai performante și dezvoltate segmente din ramurile agriculturii la nivel autohton, conform companiei.
România, locul 5 în Europa la suprafețele cultivate cu viță de vie
Potrivit datelor Eurostat, la nivelul sectorului vitivinicol european, România se află pe locul 5 în topul țărilor cu cele mai mari suprafețe cultivate cu viță de vie, reprezentând 6% din suprafața totală cultivată cu viță de vie din Europa.
Datele Eurostat, la nivelul anului 2020, mai arată că România deține cel mai mare număr de podgorii din Uniunea Europeană, peste 30% din totalul acestora (mai mult de 800.000), la nivel european.
Crama Liliac a lansat Cuvée Antonia, cel mai tânăr vin al cramei
Totuși, cea mai mare suprafață medie a unei podgorii se poate găsi în Franța (circa 10,5 hectare). Din acest punct de vedere România este la polul opus, cu o suprafață medie a podgoriei de doar 0,2 hectare. Acest lucru confirmă, o dată în plus, faptul că mare parte din suprafața cultivată este exploatată în regim tradițional.
Un alt aspect interesant cu privire la plantațiile de viță de vie din România este că aproximativ 66% dintre acestea au peste 30 de ani vechime, țara noastră fiind surclasată din acest punct de vedere doar de Bulgaria, unde procentul ajunge la aproape 69%.
Totodată, potrivit Eurostat, 27,9% din suprafața totală ocupată de podgoriile autohtone este dedicată producerii de vinuri de calitate superioară, restul de 72,1% din suprafața totală locală revine producției de vin de masă.
Vinurile de calitate superioară câștigă teren
Toate aceste aspecte arată potențialul major de creștere pe care îl are segmentul vitivinicol în România. Chiar dacă suprafețele cultivate nu vor crește în următorii ani, exploatarea acestora la standarde europene va propulsa vinul românesc pe o poziție favorabilă, atât în ceea ce privește consumul local, cât și la export, susțin reprezentanții BASF.
Pe plan național, deja se poate observa o educare a gustului consumatorilor, mulți dintre aceștia trecând, treptat, de la vinurile de consum curent (vinurile de masă) la vinurile DOC (de calitate superioară).
Conform BASF, vinificatorii au investit, în ultimii ani, în echipamente și linii tehnologice noi, dar și în diverse produse oenologice de foarte bună calitate. De asemenea, au colaborat cu vinificatori cu experiență din alte țări pentru a crește nivelul de calitate al vinurilor produse. Piața de vinuri locală a ajuns, astfel, la un volum de cca. 4-5 milioane de hectolitri anual.
„Potențialul acestui segment este subliniat și de faptul că, în ultimul timp, viticultorii au investit constant în produse de protecție a plantelor, au aplicat tehnologii noi, în așa fel încât să obțină struguri de bună calitate, care să permită producerea unor vinuri superioare. Mai mult de atât, au înțeles beneficiile aplicării unor tratamente eficiente și utilizării de produse de ultimă generație. De altfel, estimăm că piața de produse de protecție a plantelor a crescut, în ultimii 5 ani, cu aproximativ 8%”, a mai spus Băicoianu.
Cum poate crește piața de vin
Pe o piață cu un potențial de creștere major, atât restructurarea și reconversia plantațiilor vitivinicole, cât și realizarea de investiții constante pe tot lanțul de producție – de la cultivare și până la producerea vinului, sunt aspecte ce pot avea un impact pozitiv în viitor. Mai mult de atât, automatizarea și digitalizarea mijloacelor de producție, mai ales în cadrul cramelor, reprezintă un alt pas important ce va duce la dezvoltarea segmentului.
„Este fundamental ca toate procesele să poată fi urmărite și reglate conform ultimelor tehnologii: menținerea fermentării la temperatură controlată, monitorizarea acesteia din punct de vedere al duratei, momentul aplicării drojdiilor selecționate, etc”, susține Băicoianu.
El mai spune că rata de utilizare a aplicațiilor digitale în segmentul de vitivinificație a crescut de la an la an, ceea ce arată un interes din ce în ce mai mare al fermierilor și o deschidere spre noi tehnologii menite să asigure producții mai mari și de o calitate superioară.
Grupul BASF are peste 110.000 de angajați și un portofoliul nostru organizat în șase segmente: produse chimice, materiale, soluții industriale, tehnologii de suprafață, nutriție și îngrijire și soluții agricole. BASF a generat vânzări de 78,6 miliarde de euro în 2021, iar BASF Agricultural Solutions - 8,2 miliarde de euro.
