,,În contextul în care pandemia continuă și nu știm ce se va întâmpla în viitor, aceste companii au făcut eforturi să se susțină și să aducă valoarea adăugată companiilor din România. În perioada pandemiei aceste companii au asigurat o stabilitate economică și au făcut investiții fără să țină cont de naționalitatea din acționariat. Au făcut locuri de muncă în România, pe teritoriul statului. Acum să vii cu o taxă de genul acesta ar însemna să creezi o zonă de instabilitate care nu știi cum va evolua, mai ales că vine în ultimele două săptămâni din acest an când planurile marilor companii pentru anul viitor sunt deja făcute'', spune George Bădescu.
,,Taxa de solidaritate'' nu este un concept des practicat, având în vedere că prima țară care a avut un astfel de model este Ungaria. Astfel ,,taxa de solidaritate'' a venit ca urmare a faptului că a fost practicată pentru o scurtă perioadă într-o țară vecină, a afirmat George Bădescu.
,,Termenul solidaritate înseamnă multe lucruri, dar nu doar o minoritate să fie eligibilă pentru o taxă. Este o taxă selectivă pentru câteva sute de companii care au un procent sau o cifră de afaceri mai mare. Principalul efect negativ este crearea unei stări de incertitudine și nesiguranță și, având în vedere că este și pandemia, ar crea un spațiu incert și mai multe probleme'', a precizat George Bădescu în cadrul conferinței Romanian Food & Agribusiness.
Guvernul coaliției PNL-PSD-UDMR dorește introducerea unei „taxe de solidaritate” de 1% din cifra de afaceri pentru companiile care depășesc cifra de afaceri de 100 de milioane de euro (circa 500 de milioane de lei). Propunerea a fost făcută de UDMR și este susținută de PSD, iar PNL se opune.