Redacția Retail.ro 
Alina Crețu: „Important este să îi păstrăm pe tineri în agricultură”
Directorul executiv FAPPR spune că educația și formarea profesională trebuie să le ofere tinerilor motive să își construiască viitorul în acest sector.
Alina Crețu, director executiv FAPPR, consideră că principala provocare pentru agricultura românească nu este atragerea tinerilor în domeniu, ci păstrarea lor în sector.
„Am avut și avem foarte multe proiecte dedicate tinerilor, inclusiv copiilor de fermieri, mai mici sau mai mari, pentru care încercăm să creăm oportunități de dezvoltare profesională și programe de formare continuă, astfel încât să își dorească să rămână în agricultură”, a declarat aceasta.
FAPPR colaborează cu șapte licee agricole din România și susține financiar elevii înscriși în sistemul de învățământ dual. Crețu a subliniat că pregătirea profesională trebuie să le ofere tinerilor și motive pentru a-și construi o carieră în agricultură.
Rolul companiilor
Reprezentanta FAPPR a remarcat evoluțiile din învățământul dual și din liceele tehnologice, precum și implicarea mediului privat în formarea viitorilor angajați din agricultură.
În opinia sa, responsabilitatea de a păstra tinerii în acest sector revine fiecărei afaceri agricole, indiferent de dimensiune.
„Cred că educația și păstrarea tinerilor în agricultură reprezintă responsabilitatea fiecărei afaceri agricole, fie că vorbim despre marile companii din domeniu, fie despre fermierii care administrează exploatații mici”, a afirmat Alina Crețu.
De la irigații la inteligență artificială: cum se poate schimba viitorul agriculturii românești
Monalisa Ungureanu: Trebuie să reconstruim lanțul de încredere în agricultură
CEO-ul Agrii România spune că fiecare actor din sector trebuie să își respecte angajamentele, de la stat și fermieri până la distribuitori, bănci și procesatori.
Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România, consideră că agricultura are nevoie de un lanț de încredere în care promisiunile și obligațiile fiecărei părți să fie respectate. Ea a subliniat că statul trebuie să își onoreze angajamentele față de fermieri, la fel cum aceștia trebuie să își respecte obligațiile.
„Este foarte important să fim proactivi. O strategie presupune un orizont de timp mai lung. Trebuie să anticipăm problemele, nu să reacționăm abia după ce ele apar. Dacă reușim să înclinăm balanța dinspre reacție spre prevenție și planificare, cred că facem ceea ce trebuie”, a declarat aceasta.
Ungureanu a explicat că fermierii trebuie să își planifice culturile și să își calculeze resursele financiare, în timp ce distribuitorii trebuie să asigure produsele necesare în perioadele în care condițiile meteorologice permit efectuarea lucrărilor agricole.
Finanțare și asociere
Reprezentanta Agrii România a atras atenția și asupra rolului băncilor, care trebuie să țină cont de particularitățile agriculturii, de perioadele de încasare și de riscurile specifice sectorului.
Ea a evidențiat și importanța asociațiilor profesionale, afirmând că fermierii de succes sunt, de regulă, cei care au acces la astfel de organizații și la sprijinul lor.
În relația dintre fermieri și procesatori, colaborarea trebuie să fie reciprocă, iar promisiunile respectate de ambele părți.
„Așa cum statul așteaptă să fie plătit la timp, trebuie, la rândul lui, să își onoreze obligațiile față de fermier, pentru că nici acestea nu sunt puține”, a spus Monalisa Ungureanu.
„Până la urmă, despre asta vorbim când spunem că trebuie să reconstruim lanțul de încredere: fiecare dintre cei implicați să își facă partea și să își respecte angajamentele”, a conchis aceasta.
Alina Crețu: „Trebuie să vorbim mai mult despre filiera de produs și educație”
Directorul executiv FAPPR spune că agricultura trebuie să fie mai prezentă în mass-media și cere o colaborare mai strânsă între fermieri, procesatori și autorități.
Agricultura în spațiul public
Alina Crețu, director executiv FAPPR, a atras atenția asupra vizibilității reduse a agriculturii în presa din România, în comparație cu alte state. Ea a dat ca exemple Franța, Germania, SUA, China și Brazilia, unde subiectele agricole apar frecvent în jurnalele de știri și în documentare.
„Cred că trebuie să facem noi, ca fermieri, acest domeniu mai atractiv, astfel încât să vorbiți mai mult despre provocările noastre”, a declarat aceasta.
Crețu a vorbit și despre relația cu autoritățile, spunând că, deși există dialog și sunt prezentate soluții, acestea nu sunt întotdeauna luate în considerare. În opinia sa, sectorul privat caută permanent soluții și se adaptează, însă multe dintre probleme și propuneri rămân în sarcina celor din domeniu.
Finanțarea agriculturii
În ceea ce privește viitorul finanțărilor europene, reprezentanta FAPPR a spus că următorul exercițiu financiar va aduce o reducere a sumelor, dar că România ar putea compensa diferența dacă agricultura și industria alimentară devin priorități naționale.
„Cifrele sunt mai mici, de la 21 și ceva de miliarde de euro la sub 17 miliarde de euro. În realitate, această diferență poate fi compensată dintr-o altă parte a bugetului european”, a afirmat Alina Crețu.
Ea a subliniat că această posibilitate depinde de deciziile statului membru: „Dacă România își dorește cu adevărat să prioritizeze agricultura, putem să nu avem acest minus. Premisele sunt bune”.
Educație și colaborare
Alina Crețu consideră că educația și colaborarea de-a lungul filierei de produs sunt esențiale pentru dezvoltarea agriculturii și a industriei alimentare. Ea a criticat tendința de a transfera responsabilitatea de la o verigă la alta, fie că este vorba despre producători, procesatori sau cercetători.
„Dacă avem un coleg din Austria sau Germania care știe să producă mai bine carne de porc sau unul din Polonia care știe să producă mai bine cartofi, să știți că fermierul de acolo nu este cu mult mai bun decât fermierul din România. Are doar această filieră la îndemână”, a explicat ea.
„Fiecare face o bucățică și, împreună, multiplicăm valoarea în agricultură. Cred că despre aceste două lucruri trebuie să vorbim mai mult: filiera de produs și educația”, a concluzionat directorul executiv FAPPR.
Fermierii nu sunt reticenți la tehnologie, dar au nevoie de predictibilitate
Directorul executiv FAPPR spune că adoptarea noilor tehnologii depinde de costuri, beneficii și cadrul legislativ, dar și de accesul la finanțare.
Alina Crețu, director executiv FAPPR, afirmă că fermierii analizează costurile și beneficiile înainte de a adopta o tehnologie, deoarece sunt antreprenori care trebuie să își calculeze investițiile.
„Fermierii nu sunt un sindicat, sunt un patronat. Sunt antreprenori care trebuie să își calculeze investițiile și să vadă ce rezultate pot obține”, a explicat aceasta.
Un alt criteriu important este cadrul legislativ. Crețu consideră că legislația europeană este foarte restrictivă și că unele reguli ar trebui analizate mai atent. Ea a dat exemplul tratamentelor aplicate culturilor cu drone, care sunt ilegale în prezent, deși sunt practicate și promovate.
Ea a menționat și noile tehnici genomice de ameliorare, care ar putea permite obținerea unor plante mai rezistente la boli și mai bine adaptate, cu nevoi mai mici de îngrășăminte. Adoptarea regulamentului european în acest domeniu a întârziat, a spus reprezentanta FAPPR.
Ferme foarte diferite
Alina Crețu a subliniat că agricultura românească este polarizată, cu ferme mici, care se luptă să supraviețuiască, dar și exploatații mari, cu performanțe ridicate și sisteme avansate de trasabilitate.
„Avem ferme care pot obține producții de 16-20 de tone de porumb la hectar, chiar dacă o mare parte din producție merge la export. Avem și fabrici de amidon. Lucrurile se mișcă, mediul privat a făcut investiții și continuă să se dezvolte”, a declarat aceasta.
În opinia sa, fermierii români au nevoie de mai multă predictibilitate și de un acces mai bun la finanțare, aspecte strâns legate de cadrul legislativ în care își desfășoară activitatea.
Monalisa Ungureanu: Avem producții record, dar fermierului îi rămân tot mai puțini bani
CEO-ul Agrii România atrage atenția asupra numărului mare de ferme aflate în dificultate și spune că multe amână investițiile din cauza costurilor.
Monalisa Ungureanu, CEO Agrii România, spune că agricultura înregistrează producții tot mai mari, însă rezultatul financiar pentru fermieri rămâne o problemă. Potrivit acesteia, multe ferme se confruntă cu dificultăți financiare, iar statisticile indică un record al insolvențelor.
„Realitatea este greu de exprimat în momentul de față. Simplu, m-aș rezuma la a spune că avem și continuăm să avem producții din ce în ce mai mari. Suntem într-un an nou, cu producții record. Realitatea vine însă cu nota de plată la final, respectiv câți bani îi mai rămân fermierului după ce valorifică această producție”, a declarat Monalisa Ungureanu.
Ea a explicat că unele ferme amână investițiile, inclusiv pe cele care ar putea crește productivitatea, din cauza costurilor ridicate. Prețul îngrășămintelor îi pune pe fermieri în situația de a cântări cât își permit să investească, deși acestea contribuie la obținerea unor producții mai mari.
Furnizorii, ultimii la plată
Ungureanu a descris și presiunea financiară asupra distribuitorilor de inputuri agricole, care ajung să fie plătiți după ce fermierii își achită obligațiile către stat, bănci și firmele de leasing.
„Distribuția este, în contextul dat, ultima la plată, pentru că un fermier își plătește statul, banca, leasingul și, la final, furnizorul de inputuri. Practic, ultimul plătit, dar primul chemat la semănat, după ce încasează”, a spus CEO-ul Agrii România.
În privința perspectivelor pentru acest an agricol, Monalisa Ungureanu a vorbit despre un optimism temperat, susținut de ploile care ajută la dezvoltarea culturilor.
„Rămânem însă cu acest optimism temperat, că probabil vom avea un an agricol bun, care să aducă o gură de oxigen pentru agricultura României”, a afirmat ea.
Mihai Solomei: „Sunt prea mulți intermediari între producător și consumator”
Directorul general Al Dahra-Agricost consideră că autoritățile ar trebui să contribuie la scurtarea lanțului de distribuție și la reducerea costurilor care se reflectă în prețul final.
Mihai Solomei, director general Al Dahra-Agricost, spune că autoritățile ar trebui să facă legătura între fermieri, producători și lanțurile de desfacere, pentru a reduce numărul intermediarilor.
„Cred că inclusiv autoritățile trebuie să facă legătura între fermier, producător și, mai departe, lanțul de desfacere, astfel încât să îl scurtăm puțin. Cred că, între cei care produc și momentul în care produsul ajunge la consumator, sunt foarte mulți intermediari care vând și cumpără servicii. Acolo apar niște costuri destul de mari, care se reflectă în prețul final”, a declarat acesta.
Solomei a atras atenția și asupra lipsei de unitate la nivel național în ceea ce privește nevoile și cerințele sectorului agricol. El a spus că mass-media ar trebui să prezinte mai des aceste probleme.
Directorul Al Dahra-Agricost a dat exemplul unei vizite de lucru în Statele Unite, unde a observat că agricultura era prezentă pe prima pagină a unui ziar.
„Eram în SUA, într-o vizită de lucru. M-am trezit dimineața la hotel, am deschis ușa camerei, am luat ziarul care era lăsat la ușă și am văzut că pe prima pagină erau știri din agricultură”, a povestit Mihai Solomei.
Maniu Vonica: Nu impunem crescătorilor decât restricții și amenzi
Vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine a început în județele Tulcea și Constanța, iar Comisia Europeană a decis extinderea acesteia la nivel național. Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor din România, spune că procedura va dura și că nu vede o rezolvare a problemelor într-un interval de una-două luni.
„S-a început vaccinarea în județele Tulcea și Constanța. Comisia Europeană a decis să se vaccineze împotriva variolei ovine și caprine în toată țara. Probabil este o procedură de durată. Eu nu văd o rezolvare la orizont într-o lună, două. Probabil că mai durează”, a declarat acesta.
Vonica a criticat restricțiile impuse crescătorilor și a afirmat că despăgubirile nu pot compensa pierderea singurei surse de venit a unor familii.
„Nu impunem crescătorilor decât restricții și amenzi. Vă dau exemplul Clujului... Orice ai oferi drept compensație crescătorilor, nu poți să îi ții închiși. Pentru acești oameni, aceasta era singura sursă de venit prin care puteau să își susțină activitatea”, a spus președintele Uniunii Oierilor.
Acesta a reclamat și sacrificarea animalelor sănătoase în exploatațiile în care sunt depistate cazuri de boală.
„Într-o exploatație în care se descoperă virusul, sunt câteva animale care sunt depistate pozitiv, dar se ucid cu sânge rece sute de animale care sunt sănătoase”, a afirmat Vonica.
„Este tot mai greu să atragi tineri în creșterea oilor”
Președintele Uniunii Oierilor a vorbit și despre dificultatea de a găsi oameni care să continue activitatea în sectorul ovin.
„Este tot mai greu să atragi tineri și să îi convingi să rămână. Dacă nu ai fost crescut în acest mediu, dacă nu ai acea dragoste pentru animale, nu o să îi poți ține. Dacă nu iubești plantele și nu le îndrăgești, nu o să poți face agricultură”, a declarat acesta.
Vonica a susținut că activitatea de creștere a oilor presupune muncă permanentă, inclusiv în perioadele în care animalele nu sunt comercializate.
„Această meserie nu poți să o faci oricum. Pentru ca noi să avem pe masă un miel de Paște, cineva trebuie să îl hrănească și de Crăciun”, a spus el.
Acesta a comparat ritmul de reproducere al ovinelor cu cel al porcinelor: „Dacă o scroafă fată zece purcei, în medie, o oaie fată un singur miel”.
Periș importă oi din Macedonia și Serbia
Alin Zamfira, președintele Consiliului de Administrație al Abatorului Periș, spune că, deși compania are una dintre cele mai mari fabrici de procesare a cărnii de oaie și miel din România și livrează în toate supermarketurile din țară, este nevoită să importe animale din Macedonia și Serbia.
„Avem una dintre cele mai mari fabrici de procesare a cărnii de oaie și miel din România. Livrăm în toate supermarketurile din România și astăzi suntem nevoiți să aducem oi din Macedonia și din Serbia”, a declarat Alin Zamfira.
Acesta a cerut mai multă predictibilitate și o reprezentare mai puternică a crescătorilor de ovine.
„Aceste asociații trebuie să devină mai mari, mai unite, să existe una, două, trei voci care să le reprezinte”, a spus reprezentantul Abatorului Periș.
Zamfira a afirmat că procesatorii își doresc să lucreze cu materie primă românească și a subliniat calitatea cărnii produse în România.
„Vrem să stăm la masă, ne dorim să producem cu materie primă românească. Știm foarte clar gustul din România, calitatea cărnii din România este net superioară, dar avem nevoie de predictibilitate”, a declarat acesta.
Alin Zamfira: Dacă vrem mai multă carne românească la raft, trebuie să avem mai multe ferme
Creșterea ponderii cărnii românești în magazine depinde de dezvoltarea fermelor, de parteneriate predictibile între crescători și procesatori și de menținerea unei calități constante, susține Alin Zamfira, președintele Consiliului de Administrație al Periș România. Compania lucrează în prezent cu peste 80 de fermieri români și are planuri de extindere atât în România, cât și pe piața din Marea Britanie.
„Ne dorim să avem cât mai multă carne românească la raft. Dar, dacă vrem mai multă carne românească la raft, asta înseamnă că trebuie să avem mai multe ferme. Ca să avem mai multe ferme, trebuie să avem mai multe parteneriate. Fermierii trebuie să aibă predictibilitate”, a declarat Alin Zamfira.
Potrivit acestuia, colaborarea dintre fermieri și procesatori trebuie să asigure nu doar preluarea constantă a animalelor, ci și o calitate uniformă a materiei prime. Aceasta ar permite industriei locale să ofere produse la prețuri competitive și să concureze cu marfa importată.
„Doar atunci când vom avea o calitate constantă vom putea veni în fața clientului final cu un preț competitiv. Vom putea concura cu tot ceea ce înseamnă marfă din afara țării”, a explicat reprezentantul Periș.
Periș lucrează cu peste 80 de fermieri români
Compania încearcă să construiască parteneriate stabile cu producătorii locali, astfel încât fermierii să aibă certitudinea că își pot valorifica animalele, iar procesatorul să dispună de materia primă necesară.
„Astăzi se dovedește că și noi putem. Lucrăm cu peste 80 de fermieri români. Le asigurăm constanță în preluarea materiei prime, adică a animalelor, pentru că și noi avem nevoie de predictibilitate”, a spus Zamfira.
Abatorul Periș are o capacitate de procesare de 500.000 de capete pe an, deși volumul efectiv raportat anterior era de aproximativ 200.000 de capete anual. Compania se prezintă drept cel mai mare procesator român din sudul țării, cu capital 100% românesc și planuri importante de dezvoltare.
Zamfira a menționat și investițiile susținute prin programe naționale, arătând că accesarea unor astfel de finanțări de către companii din industrie poate încuraja și alți antreprenori să investească.
Investiții în Marea Britanie pentru a depăși barierele comerciale
Periș România a ales să investească și în Marea Britanie, unde schimbările legislative de după Brexit au creat bariere pentru companiile care vor să intre pe piață.
„Ne lovim de niște bariere legislative și, ca antreprenori, nu putem sta cu mâinile în sân. Singura variantă a fost să investim acolo”, a declarat Alin Zamfira.
Compania a investit într-o fabrică din Marea Britanie cu o capacitate de aproximativ 80 de tone pe zi. În prezent, producția este cuprinsă între 8 și 10 tone zilnic.
Obiectivul nu este limitat la aprovizionarea comunității românești și a consumatorilor din Balcani. Periș vrea să intre și pe segmentul de retail britanic, mizând inclusiv pe dimensiunea comunității românești din această țară.
„Nu producem doar pentru comunitatea românească și pentru cei din Balcani. Ne dorim să intrăm și pe partea de retail”, a precizat Zamfira.
„Ca antreprenori, nu ne putem uita doar la problemele zilnice”
Președintele Consiliului de Administrație al Periș România a afirmat că, în pofida dificultăților din industrie, companiile trebuie să își păstreze capacitatea de a investi și să își stabilească obiective pe termen lung.
„Putem spune că, da, probleme există, dar, ca antreprenori, nu ne putem uita doar la problemele zilnice. Trebuie să ne uităm unde vrem să ajungem”, a spus acesta.
Crescătorii de oi, afectați de pesta micilor rumegătoare și variola ovină
Creșterea oilor se confruntă cu mai multe crize, de la efectele secetei și pierderile acumulate în ultimii ani până la restricțiile impuse exporturilor de animale vii. Maniu Vonica, președintele Uniunii Oierilor din România, atrage atenția că deciziile autorităților și ale instituțiilor europene au consecințe directe asupra familiilor care trăiesc din creșterea animalelor și asupra comunităților rurale.
„Creșterea oilor se confruntă cu multe crize. Și al doilea cuvânt, pe care nu mi-ar plăcea să-l folosesc, este că întâmpinăm o mulțime de probleme”, a declarat Maniu Vonica.
Acesta a cerut ca discuțiile despre agricultură să coboare de la nivelul cifrelor macroeconomice la realitatea fermelor și a familiilor care depind de activitățile agricole.
„Dacă în primul panel invitații dumneavoastră, reprezentanții statului, vorbeau despre macroeconomie, despre cifre și despre discuții, eu aș propune să vedem ce se întâmplă jos, la nivelul oamenilor”, a spus președintele Uniunii Oierilor.
Un an agricol mai bun nu acoperă pierderile din anii anteriori
Maniu Vonica, născut și crescut în Poiana Sibiului, a povestit că a lucrat în creșterea oilor înainte de a dezvolta și o afacere în cultura mare, în Dobrogea, unde administrează o fermă de 2.400 de hectare.
El spune că anul agricol 2026 a fost mai bun, însă rezultatele nu sunt suficiente pentru a compensa pierderile acumulate în ultimii ani.
„Anul acesta ne-am bucurat de un an mai bun din punct de vedere agricol. Asta nu înseamnă că putem acoperi toate pierderile pe care le-am acumulat în ultimii ani”, a afirmat acesta.
Problemele sunt vizibile și în vestul țării, unde fermierii din Caraș-Severin, Timiș și Satu Mare s-au confruntat în acest an cu secetă severă. Vonica a amintit că Satu Mare este cunoscut drept cel mai mare producător de porumb fără irigații.
El a criticat și întârzierea despăgubirilor pentru pierderile agricole, arătând că, la finalul lui 2026, Guvernul vorbește despre compensarea pagubelor din 2025.
„Așteptăm să moară bolnavul și să venim cu bani de pomană”, a spus acesta, referindu-se la faptul că sprijinul financiar ajunge prea târziu pentru a mai rezolva problemele fermierilor afectați.
Restricțiile la export afectează crescătorii de ovine
O altă problemă majoră pentru sectorul ovin este reprezentată de restricțiile privind exportul animalelor vii. Potrivit lui Maniu Vonica, în 2024, odată cu apariția pestei micilor rumegătoare, au fost închise exporturile de animale vii în interiorul Uniunii Europene, rămânând posibil exportul de carcase.
Crescătorii au continuat să vândă animale vii către piețele din Orientul Mijlociu și alte țări terțe, unde activitatea comercială funcționa în continuare.
Situația s-a complicat în 2026, după apariția variolei ovine și caprine. Vonica afirmă că, în urma acestei evoluții, Comisia Europeană a decis să închidă și exporturile de animale vii către țările din afara Uniunii Europene.
Restricțiile au afectat astfel o parte importantă a piețelor pe care crescătorii români își puteau valorifica animalele.
„Trebuie să vedem ce se întâmplă la nivelul oamenilor”
Președintele Uniunii Oierilor a insistat că politicile agricole trebuie evaluate și prin efectele lor asupra familiilor și comunităților rurale. El a vorbit despre zecile de mii de familii care încearcă să păstreze vii satele, tradițiile și ocupațiile legate de creșterea animalelor.
„Mai multe zeci de mii de familii trăiesc la țară și încearcă să păstreze satul viu, tradițiile și porturile, acolo unde, chiar dacă unii dintre dumneavoastră v-ați născut la oraș, vă place să vă întoarceți cu drag”, a afirmat Maniu Vonica.
În intervenția sa, acesta a criticat distanța dintre discuțiile purtate la nivel instituțional și problemele concrete cu care se confruntă fermierii, în special atunci când despăgubirile și măsurile de sprijin vin după ce pierderile au fost deja produse.
Mihai Solomei, Al Dahra-Agricost: Motorina s-a scumpit cu 50%
Agricultura românească traversează o perioadă dificilă, marcată de secetă, schimbări climatice și creșterea accelerată a costurilor de producție. În ultimii cinci-șase ani, presiunea asupra fermierilor s-a accentuat, iar scumpirea motorinei și a transportului a redus efectul creșterii prețurilor cerealelor, susține Mihai Solomei, directorul general al Al Dahra-Agricost.
„Dacă facem o retrospectivă a situației fermierului român în ultimii 5–10 ani, vedem că aceasta este tot mai dificilă. Cred că cei mai agresivi au fost ultimii cinci, chiar șase ani, începând cu pandemia, în care seceta și schimbările climatice și-au pus amprenta asupra agriculturii din România”, a declarat acesta.
Potrivit lui Solomei, anul 2026 a adus o ameliorare a condițiilor, iar culturile au avut rezultate bune și în prima parte a anului 2025. Cu toate acestea, riscurile rămân ridicate, iar fermierii au puține posibilități de a controla evoluția prețurilor la inputuri.
Motorina și transportul înghit creșterea prețurilor cerealelor
Una dintre cele mai mari probleme pentru fermieri este creșterea costurilor cu energia și logistica. Solomei a dat exemplul motorinei, al cărei preț este cu 50% mai mare față de începutul anului agricol.
„Am început anul agricol cu un preț la motorină, iar astăzi suntem cu 50% peste prețul inițial și nu știm unde se va opri. A crescut puțin prețul cerealelor, dar creșterea a fost absorbită de logistică”, a explicat directorul general al Al Dahra-Agricost.
Și transportul a devenit mult mai scump. Dacă tariful era de aproximativ 8 euro pe tonă, în prezent a ajuns la 40–50 de euro pe tonă. „Cine suferă? Tot fermierul”, a punctat Solomei.
În opinia sa, problema nu este doar nivelul costurilor, ci și dificultatea de a obține producții constante de la un an la altul. Chiar dacă România înregistrează volume mari la unele culturi, comparația trebuie făcută și în funcție de suprafața cultivată și de randamentul la hectar.
Un exemplu este porumbul: de la peste două milioane de hectare cultivate, România a ajuns la aproximativ un milion de hectare. Fermierii au redus suprafețele după ce au constatat că această cultură implică riscuri tot mai mari.
Investițiile cresc, dar costurile avansează de trei ori mai repede
Directorul general al Al Dahra-Agricost consideră că fermierii au înțeles importanța investițiilor și a educației financiare. Există ferme bine capitalizate, însă creșterea costurilor depășește capacitatea de recuperare a banilor investiți.
„Educația financiară există la nivelul fermierilor. Sunt foarte multe ferme destul de capitalizate la nivel național, dar, din păcate, creșterea costurilor este de trei ori mai mare decât reușim noi să recuperăm prin investiții și atunci valoarea investițiilor nu se vede”, a afirmat Solomei.
În aceste condiții, managementul fermei trebuie să urmărească atent atât cheltuielile, cât și productivitatea. Printre elementele esențiale se numără analiza solului, genetica, administrarea resurselor de apă și utilizarea tehnologiei pentru monitorizarea culturilor.
Agricost investește în oameni, digitalizare și inteligență artificială
În strategia companiei, primul element este resursa umană. Solomei susține că performanța unei ferme depinde în mare măsură de oamenii care o conduc și lucrează în ea.
„Un business este ridicat sau coborât de oamenii care lucrează în el. Este foarte important să ai oameni foarte buni și dedicați”, a declarat acesta.
Agricost derulează anual un program prin care recrutează absolvenți de universități, pe care îi formează în cadrul companiei. Obiectivul este asigurarea continuității și pregătirea unei noi generații de specialiști în agricultură.
Compania folosește digitalizarea de peste zece ani pentru a colecta informații despre evoluția culturilor și condițiile din câmp. Potrivit lui Solomei, datele obținute pot fi analizate împreună și utilizate inclusiv prin instrumente de inteligență artificială, pentru identificarea unor soluții pe termen scurt și lung.
„Trebuie să știi ce sol ai, de ce are nevoie planta, să faci analize. Plantele nu vorbesc, ca și animalele. Tu trebuie să știi ce se întâmplă în solul tău”, a explicat directorul general.
Modernizarea irigațiilor: 13.000 de hectare au fost deja finalizate
Unul dintre cele mai ample proiecte ale Agricost vizează modernizarea infrastructurii de irigații. Compania are un sistem realizat în urmă cu aproximativ 65 de ani, care necesită înlocuirea conductelor subterane.
Proiectul presupune refacerea infrastructurii și optimizarea administrării apei, astfel încât culturile să primească resursele necesare în momentul potrivit.
„Avem niște proiecte foarte mari pe managementul apei, prin care vrem să transformăm totul de la zero, fiindcă avem un sistem de irigații foarte bun, realizat acum 65 de ani, dar cu o infrastructură subterană foarte veche”, a spus Solomei.
Până în prezent, au fost finalizate lucrările pe 13.000 de hectare, iar alte 7.000 de hectare mai trebuie modernizate. Lucrările pot fi realizate numai în perioada de pauză vegetativă a culturilor.
„Este un proiect de optimizare și management al apei, astfel încât să poți asigura plantei apa atunci când are nevoie”, a explicat directorul general al Al Dahra-Agricost.
Radu Timiș: 90% din carnea de porc este importată. Avem pestă de peste 30 de ani
România importă cea mai mare parte a cărnii de porc pe care o procesează, iar pesta porcină africană și lipsa unor măsuri luate la timp de autorități au contribuit la această situație, susține Radu Timiș, fondatorul Cris-Tim. Omul de afaceri afirmă că grupul investește în extinderea capacităților de producție, în produse cu valoare adăugată și în dezvoltarea segmentului lactatelor, inclusiv printr-un program de selecție genetică pentru obținerea laptelui A2.
„Ca lider în zona de procesare a cărnii, avem destule informații și lucrăm cu foarte multă carne. 90% din carnea de porc este importată, spun unele date. De ce? Avem pestă porcină. Avem pestă de peste 30 de ani”, a declarat Radu Timiș.
Fondatorul Cris-Tim a criticat modul în care autoritățile au gestionat problema pestei porcine, afirmând că nu au fost luate la timp măsurile necesare. El a pus persistența bolii și pe seama deciziilor politice legate de gestionarea populației de mistreți.
Investiție prin INVESTALIM: fabrică de 250 de tone pe zi
Cris-Tim dezvoltă o nouă capacitate industrială cu finanțare obținută prin programul INVESTALIM. Potrivit lui Radu Timiș, investiția va permite companiei să producă inclusiv pentru segmentul private label destinat piețelor europene.
„Am reușit să obținem finanțare pentru o investiție prin INVESTALIM și astfel dezvoltăm un business sustenabil pentru următorii 50 de ani. Reușim să oprim, odată, produsele private label care se aduc în România și să facem noi private label pentru Europa”, a spus omul de afaceri.
Noua fabrică va avea o capacitate de 250 de tone pe zi. Timiș susține că proiectul nu ar fi fost posibil fără sprijinul statului și estimează că investiția publică va fi recuperată în aproximativ doi ani.
„Dacă nu am fi luat acest grant din partea statului român, nu am fi reușit să facem această investiție. Am făcut un calcul: statul român își amortizează investiția în noi în doi ani de zile, după care trece pe plus”, a afirmat fondatorul Cris-Tim.
Creștere de 15% în volum într-un an dificil pentru industria alimentară
În ciuda condițiilor dificile din industria alimentară, Cris-Tim a înregistrat o creștere de aproximativ 15% în volum, în timp ce piața ar fi avansat cu numai 1–2%, potrivit lui Radu Timiș.
Compania mizează pe produse cu o listă mai scurtă de ingrediente și pe o poziționare competitivă la preț. „Am reușit, la Cris-Tim, să facem lucruri importante, în sensul că, odată cu eticheta curată, cu 90% carne și până la cinci aditivi în orice produs, să fim în prețul pieței, să avem un brand bun și sigur”, a explicat acesta.
Timiș a vorbit și despre poziția companiei pe piața de capital. Cris-Tim este, potrivit fondatorului, singura firmă din industria alimentară și agricultură listată la bursă. Oferta de listare ar fi atras o cerere de 44 de ori mai mare decât acțiunile disponibile, iar valoarea companiei s-ar fi triplat în opt luni.
Printre investitorii companiei se numără Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și fonduri mari de investiții, a precizat omul de afaceri.
Achiziții și consolidare pe piața alimentară
Cris-Tim urmărește să își consolideze poziția prin achiziții și extinderea portofoliului. Radu Timiș afirmă că firma ocupă locul al doilea pe segmentul ready-meal și primul loc pe piața sandvișurilor.
„Pentru a putea face față competiției, știți cum este: firmele mijlocii devin mari, cele mari devin și mai mari. Deci, vrem, nu vrem, în piață trebuie să fim suficient de puternici pentru a face față în tot ceea ce înseamnă achiziții și listare la raft. Ne asigurăm capacitatea de a putea negocia”, a declarat acesta.
Cris-Tim mizează pe laptele A2 și pregătește exporturi în China
În paralel cu procesarea cărnii, compania dezvoltă de șapte ani activitatea din sectorul lactatelor. Radu Timiș a prezentat dimensiunea fermei: 1.400 de hectare lucrate, 3.600 de bovine și 1.300 de vaci aflate în producție de lapte.
Un element central al strategiei este integrarea fermei cu fabrica de lactate, dar și selecția genetică a animalelor pentru obținerea laptelui A2.
„De șapte ani am început o selecție a vacilor. Lucrăm cu niște companii americane care, prin această selecție, au făcut ca vacile să nu mai producă beta-cazeină A1, ci beta-cazeină A2”, a spus fondatorul Cris-Tim.
Potrivit acestuia, laptele A2 ar avea o digestibilitate mai bună, iar compania susține că a ajuns să dețină cea mai mare fermă de acest tip din Europa. Timiș estimează că, în trei ani, aceasta va deveni cea mai mare din lume.
Compania pregătește și extinderea exporturilor. Radu Timiș a anunțat că va produce alimente kosher pentru consumatorii evrei și că va începe exportul de mozzarella către magazine evreiești din mai multe țări. Cris-Tim participă, de asemenea, la o expoziție în Shanghai și, potrivit fondatorului, este prima companie autorizată pentru exporturi de lactate în China.
Produsele din lapte A2 urmează să ajungă în magazinele Mega Image începând cu data de 17, a mai anunțat Radu Timiș.
AFIR pregătește o finanțare dedicată bateriilor de stocare a energiei pentru fermieri și procesatori
AFIR a pregătit noi ghiduri de finanțare pentru investițiile în stocarea energiei electrice și intenționează să lanseze o sesiune dedicată exclusiv bateriilor, la care să poată aplica agricultorii și procesatorii din România. Instituția pregătește și posibilitatea extinderii investițiilor realizate prin primele trei sesiuni ale schemei de energie, a anunțat Ioan Oneț, director general adjunct al AFIR.
Oficialul a explicat că, în primii doi ani ai schemei, finanțarea a vizat panourile fotovoltaice, fără să includă și posibilitatea instalării bateriilor de stocare. În acest an, beneficiarii au primit mai multă flexibilitate pentru dimensionarea capacităților de stocare, în funcție de necesitățile fiecărei exploatații.
„La un megawatt de panouri fotovoltaice, un megawatt de stocare. Le-am dat posibilitatea să își dimensioneze capacitățile de stocare în funcție de necesități, în limita finanțării acordate”, a declarat Ioan Oneț.
AFIR pregătește o sesiune dedicată exclusiv stocării
Directorul general adjunct al AFIR a precizat că instituția a pregătit deja ghiduri pentru finanțarea investițiilor în stocare și pentru extinderea proiectelor aprobate în cadrul AGRI 1, AGRI 2 și AGRI 3.
„Noi, vă spun sincer, și vă dau puțin din culise, am pregătit ghiduri expres pentru stocare și mai avem un ghid pregătit pentru a le oferi posibilitatea celor care au depus proiecte prin AGRI 1, AGRI 2 și AGRI 3 să își extindă investițiile. Pentru că, în momentul de față, nu aveam această posibilitate de extindere”, a explicat Oneț.
Lansarea noilor finanțări depinde însă de disponibilitatea unor fonduri suplimentare din Fondul pentru Modernizare. AFIR speră să poată accesa aceste resurse pentru a organiza o sesiune la care proiectele să vizeze exclusiv stocarea energiei.
„Sperăm să mai primim bani. Din Fondul pentru Modernizare am înțeles că mai sunt foarte mulți bani și sperăm să avem posibilitatea să accesăm aceste fonduri, astfel încât să lansăm o sesiune dedicată exclusiv stocării energiei”, a afirmat oficialul.
Independența energetică poate crește competitivitatea fermelor
Ioan Oneț a atras atenția că independența energetică totală pe parcursul întregului an este dificil de obținut, în special din cauza producției mai reduse de energie solară în timpul iernii.
În opinia sa, însă, asigurarea necesarului energetic din surse proprii timp de nouă-zece luni pe an ar reprezenta deja un avantaj important pentru ferme.
„Este foarte complicat să spui că poți deveni independent energetic 12 luni pe an, pentru că iarna nu ai aceeași producție de energie solară. Dar eu cred că, dacă reușești să ai independență energetică timp de nouă-zece luni pe an, este foarte bine. Deja ai o bază de competitivitate mult mai mare față de ce ai avut până acum”, a declarat directorul general adjunct al AFIR.
Finanțările sunt limitate la anumite coduri CAEN
Oneț a explicat și de ce schema de energie a fost accesibilă până acum doar unor categorii de activități economice. Potrivit acestuia, în fiecare an au fost lansate intervenții pentru codurile CAEN 01, 10 și 11, după ce Consiliul Concurenței a indicat că doar aceste domenii sunt eligibile.
„Noi am vrut să extindem eligibilitatea și către alte domenii, dar ni s-a spus că nu este permis”, a precizat oficialul AFIR.
APIA folosește inteligența artificială pentru monitorizarea culturilor agricole
Tot mai multe ferme din România investesc în panouri fotovoltaice și tehnologii care reduc consumul de energie, unele ajungând aproape de independența energetică. În paralel, APIA utilizează de trei ani inteligența artificială pentru monitorizarea parcelelor agricole și analiza culturilor, a declarat Paul Kmen, director general adjunct al instituției.
„Sunt ferme care sunt independente energetic. Poate nu 100%, dar aproape 100%. Sunt foarte multe care au investit în panouri fotovoltaice și în tehnologii prietenoase cu mediul, cu un consum redus de energie. Cei care se ocupă de investițiile în acest sector sunt colegii de la AFIR”, a afirmat Paul Kmen.
În ceea ce privește digitalizarea activității agenției, oficialul a precizat că monitorizarea parcelelor agricole se realizează deja de trei ani cu ajutorul unor tehnologii care analizează culturile.
Sistemul mai generează uneori neclarități și neconcordanțe, însă performanța sa se îmbunătățește de la un an la altul.
„Noi, că tot vorbim despre digitalizare și inteligență artificială, de trei ani deja facem monitorizarea parcelelor agricole. Se analizează culturile. E drept că apar tot felul de neclarități și neconcordanțe, dar asta se întâmplă cu inteligența artificială. Se îmbunătățește de la an la an și se văd rezultate tot mai bune”, a declarat directorul general adjunct al APIA.
AFIR se oferă să implementeze proiecte și pentru alte ministere
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) este pregătită să preia implementarea unor proiecte derulate de alte ministere care nu dispun de suficientă resursă umană sau de capacitatea administrativă necesară, a declarat Ioan Oneț, director general adjunct al instituției, la AgriNext 2026.
Oficialul a precizat că AFIR are o structură administrativă și experiența necesare pentru a gestiona proiecte și în domenii noi, inclusiv în cel al energiei.
„Suntem pregătiți să preluăm proiecte și de la alte ministere care nu au posibilitatea să le implementeze. Suntem foarte bine structurați, iar schema de energie reprezintă un domeniu nou pentru noi”, a afirmat Ioan Oneț.
AFIR vrea să ducă proiectele AGRI la o rată de implementare de 100%
Reprezentantul agenției a prezentat și evoluția programelor AGRI, subliniind că rezultatele s-au îmbunătățit de la un an la altul.
În cazul AGRI 1, gradul de implementare a ajuns, potrivit lui Oneț, la aproximativ 90%, programul fiind practic închis. AGRI 2 se află în etapa de implementare, în timp ce pentru AGRI 3 au fost publicate recent rapoartele de evaluare.
„Am reușit să îmbunătățim rezultatele de la an la an. În cazul AGRI 1, am ajuns, zic eu, undeva spre 90% și practic l-am închis. AGRI 2 este în implementare, iar pentru AGRI 3 abia acum am publicat rapoartele de evaluare. O să le ducem la 100% și pe acestea”, a declarat directorul general adjunct al AFIR.
Apel către ministerele care nu au capacitate de implementare
Ioan Oneț a lansat un apel către instituțiile guvernamentale care întâmpină dificultăți în gestionarea proiectelor din cauza lipsei de personal sau a resurselor administrative. AFIR își exprimă disponibilitatea de a le oferi sprijin pentru implementare.
„Fac un apel către ministerele care nu au posibilitatea sau resursa umană necesară pentru implementarea proiectelor. Am înțeles că sunt foarte multe în această situație. Noi suntem pregătiți să le sprijinim”, a spus acesta.
În opinia sa, colaborarea dintre instituții poate contribui nu doar la dezvoltarea agriculturii, ci și la consolidarea altor sectoare economice conectate la lanțul agroalimentar.
„Cred că, printr-un parteneriat corect, putem să dezvoltăm agricultura, dar și alte sectoare care pot deveni parte integrantă a acestui lanț”, a concluzionat Ioan Oneț.
Ioan Oneț: România trebuie să exporte produse finite, nu doar materie primă
Agricultura României trebuie să depășească etapa producției de materie primă și să dezvolte întregul lanț agroalimentar, până la procesare și comercializarea produselor finite, inclusiv în marile rețele de retail. Este mesajul transmis de Ioan Oneț, director general adjunct al AFIR, care consideră că România are produse și resurse apreciate pe piețele internaționale, dar trebuie să transforme acest potențial în valoare adăugată.
„Agricultura nu înseamnă numai cultura mare, iar lanțul nu se închide până când produsele noastre nu ajung și în rețelele marilor retaileri din România, pentru că sunt foarte apreciate la nivel internațional”, a declarat Ioan Oneț.
Cerere pentru bovinele Angus din România
Oficialul AFIR a vorbit și din perspectiva experienței sale de fermier, menționând că deține o fermă de bovine Angus. Potrivit acestuia, a observat interesul cumpărătorilor europeni pentru animalele crescute în România, pe care le consideră avantajate de condițiile climatice locale.
„Am și o fermă de Angus și am văzut cât de mare este dorința europenilor de a cumpăra bovinele noastre, care beneficiază de condiții climatice foarte bune și oferă o carne extrem de apreciată la nivel internațional”, a afirmat Oneț.
În opinia sa, acest potențial trebuie valorificat printr-o strategie care să susțină nu doar producția agricolă și zootehnică, ci și procesarea și comercializarea produselor în forme cu valoare adăugată mai mare.
Pesta micilor rumegătoare, o problemă care trebuie abordată în comun
Ioan Oneț a atras atenția și asupra dificultăților cu care se confruntă sectorul zootehnic, inclusiv în ceea ce privește pesta micilor rumegătoare. El a susținut că problema trebuie discutată la nivel european, având în vedere că și alte state s-au confruntat cu această boală.
„Cred că aceste aspecte trebuie discutate, inclusiv problemele cu care se confruntă ministerul în ceea ce privește pesta micilor rumegătoare. Cred că toată Europa s-a confruntat cu această pestă”, a spus directorul general adjunct al AFIR.
„România are nevoie să exporte produse finite”
Oficialul consideră că o colaborare mai strânsă între fermieri, instituții și celelalte componente ale lanțului agroalimentar poate ajuta România să obțină rezultate economice mai bune.
„Eu sunt genul de om care spune lucrurilor pe nume. Cred că, printr-un front comun, putem să atingem acea performanță și să generăm plusvaloarea de care are nevoie România pentru a exporta produse finite”, a concluzionat Ioan Oneț.
APIA: Asocierea a contribuit la consolidarea exploatațiilor agricole
Suprafața medie exploatată de un fermier din România a crescut la peste zece hectare, față de nivelul mult mai redus din 2007, când a început acordarea subvențiilor europene. Potrivit lui Paul Kmen, director general adjunct al APIA, instituția a stimulat încă de la început asocierea fermierilor, inclusiv prin stabilirea unei suprafețe minime de un hectar pentru depunerea cererilor de plată.
„APIA, încă de la început, de când a acordat subvenții europene, în 2007, a urmărit și a stimulat acest fenomen de asociere. De la început s-a stabilit limita minimă de un hectar, sub care nu se putea depune cerere de plată, și s-a dovedit că această măsură a fost corectă”, a declarat Paul Kmen.
Oficialul a prezentat evoluția numărului de beneficiari și a suprafețelor declarate la plată. Dacă în primii ani erau peste un milion de fermieri, care lucrau aproximativ șapte milioane de hectare, în prezent suprafața ajunge la circa nouă milioane de hectare, iar media pe fermier a depășit zece hectare.
Fermierii mici continuă să fie o provocare
Chiar dacă suprafața medie a crescut, în România există în continuare numeroși fermieri mici care nu sunt asociați. Reprezentantul APIA a precizat că instituția a făcut demersuri pentru încurajarea acestui proces, în special în ceea ce privește depunerea cererilor de plată și organizarea producției.
„Încă sunt mulți fermieri mici, neasociați. Din punctul nostru de vedere, am făcut tot ce am putut pentru a stimula procesul de asociere. Vorbesc strict despre partea de depunere a cererilor de plată și despre zona de producție”, a explicat Kmen.
Costurile irigațiilor rămân o problemă pentru agricultori
În privința irigațiilor, directorul general adjunct al APIA a precizat că instituția nu are atribuții directe în acest domeniu. Din discuțiile purtate cu agricultorii, însă, costurile continuă să reprezinte o dificultate, chiar dacă statul a acordat facilități și a luat măsuri de sprijin.
Pentru anul 2026, APIA primește în prezent cereri de sprijin destinate fermierilor afectați de secetă. Suma disponibilă pentru această intervenție este de 156 de milioane de euro.
Investițiile în irigații trebuie finanțate pe mai mulți ani
Paul Kmen a subliniat că dezvoltarea sistemelor de irigații nu poate fi realizată prin finanțări punctuale, acordate doar într-un singur an. În opinia sa, asemenea investiții trebuie planificate și bugetate multianual, astfel încât lucrările să poată continua până la finalizare.
„Planurile de realizare a sistemelor de irigații trebuie să fie multianuale. Nu poți să dai anul acesta bani și apoi să nu mai dai. Sunt investiții care trebuie bugetate pe parcursul mai multor ani”, a afirmat reprezentantul APIA.
APIA pregătește digitalizarea completă a instituției
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pregătește digitalizarea completă a activității, printr-un portal în care fermierii vor putea găsi informațiile de care au nevoie. Cu toate acestea, depunerea fizică a cererilor de plată va fi menținută, deoarece nu toți agricultorii au acces la tehnologie sau la semnătura electronică, a declarat Paul Kmen, director general adjunct al instituției.
Oficialul a explicat că procedura de acordare a subvențiilor presupune mai multe etape: depunerea cererilor, efectuarea controalelor, autorizarea la plată și plata avansurilor, urmată de achitarea diferențelor.
„Procesul ar trebui să fie foarte simplu. Prima etapă este depunerea cererilor, care pot fi transmise inclusiv online, integral. Vom păstra însă și posibilitatea depunerii fizice, pentru că nu toți fermierii au posibilitatea de a depune cererile online și de a semna electronic”, a afirmat Paul Kmen.
Când se plătesc avansurile și diferențele din subvenții
Potrivit calendarului prezentat de reprezentantul APIA, avansurile din subvenții se plătesc în intervalul 16 octombrie – 30 noiembrie. Începând cu 1 decembrie, agenția trece la plata finală, prin care sunt achitate diferențele rămase după acordarea avansurilor.
„Urmează etapa de control, inclusiv controalele pe teren, apoi autorizarea la plată și plata avansurilor din subvenții. Anul acesta suntem în plin proces de plată a avansurilor”, a explicat acesta.
APIA urmărește, totodată, să reducă la minimum deplasările fermierilor la sediile instituției. În prezent, agricultorii ar trebui să aibă nevoie de o singură vizită, în momentul depunerii cererii de plată, pentru semnătură.
Portal pentru fermieri și mai puțină birocrație pe hârtie
Un proiect amplu de digitalizare, lansat recent, urmărește transformarea activității APIA și reducerea documentelor gestionate în format fizic.
„Avem în implementare un proiect de amploare, lansat acum câteva zile, prin care ne dorim digitalizarea completă a agenției. În acest portal, fermierii vor găsi toate datele de care au nevoie, iar noi, ca instituție, ne vom digitaliza mult mai mult și vom scăpa de ceea ce ne sufocă: birocrația pe hârtie”, a declarat Paul Kmen.
Totuși, digitalizarea nu va elimina posibilitatea depunerii cererilor la ghișeu. Reprezentantul APIA a subliniat că o parte importantă a fermierilor nu dispune de accesul sau de competențele necesare pentru utilizarea acestor instrumente.
Cine primește subvenția: proprietarul sau cel care lucrează terenul
Un alt subiect abordat a fost situația terenurilor lucrate de exploatații mari în numele unor proprietari sau fermieri mici. În acest context, oficialul APIA a vorbit despre aplicarea conceptului de „fermier activ”.
Condițiile prin care o persoană fizică va putea demonstra că desfășoară efectiv activitate agricolă urmează să fie stabilite de Ministerul Agriculturii, în colaborare cu APIA. Printre exemplele menționate se numără prezentarea unei facturi de motorină sau a unui contract prin care o altă persoană îi lucrează terenul.
Paul Kmen a precizat că subvențiile sunt acordate celui care utilizează terenul, nu automat proprietarului acestuia.
„APIA plătește utilizatorul terenului, nu proprietarul”, a subliniat directorul general adjunct al agenției.
AFIR: Băncile sunt destul de reticente în acordarea creditelor
Beneficiarii fondurilor europene din agricultură se confruntă cu dificultăți în obținerea cofinanțării bancare și a autorizațiilor de construire, iar procedurile administrative pot întârzia implementarea investițiilor cu până la un an. Problemele ar putea fi reduse prin digitalizare și prin interconectarea instituțiilor care emit avizele necesare, a declarat Ioan Oneț, director general adjunct al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), la AgriNext 2026.
Oficialul a atras atenția că băncile sunt reticente în acordarea finanțării necesare pentru cofinanțarea proiectelor europene, ceea ce îngreunează accesul beneficiarilor la investiții.
„Băncile sunt destul de reticente în a acorda partea de cofinanțare pentru beneficiarii noștri”, a afirmat Ioan Oneț.
Acesta a subliniat însă experiența acumulată de AFIR în implementarea programelor europene, în cei 26 de ani de activitate, perioadă în care instituția a evaluat și implementat proiecte în valoare de aproximativ 40 de miliarde de euro.
Autorizațiile de construire pot întârzia investițiile cu până la un an
O altă problemă semnalată de reprezentantul AFIR vizează obținerea autorizațiilor de construire pentru proiectele de construcții-montaj finanțate prin Planul Național Strategic.
Potrivit lui Ioan Oneț, procedurile pot dura între nouă luni și un an, ceea ce afectează calendarul investițiilor și capacitatea beneficiarilor de a implementa proiectele în termenele stabilite.
„Vă spun din experiență, pentru că la bază sunt agricultor, că obținerea unei autorizații de construire poate dura între nouă luni și un an”, a declarat acesta.
Directorul general adjunct al AFIR consideră că instituțiile responsabile pentru emiterea avizelor ar trebui să fie mai bine conectate, astfel încât documentele necesare să poată fi obținute mai rapid, în special în cazul investițiilor susținute din fonduri europene.
„Cred că interconectarea instituțiilor care acordă avizele necesare pentru construire ar trebui accelerată, mai ales în cazul proiectelor finanțate din fonduri europene, astfel încât beneficiarii să poată obține mai rapid autorizațiile”, a explicat Oneț.
AFIR cere soluții pentru scrisorile de garanție bancară
Un alt obstacol identificat de reprezentantul agenției privește garanțiile necesare implementării proiectelor din Planul Național Strategic.
Potrivit lui Oneț, în prezent, instituțiile financiare nebancare (IFN) nu mai pot emite scrisori de garanție bancară pentru aceste proiecte, această posibilitate fiind rezervată băncilor.
Oficialul consideră că atât accesul la garanții, cât și durata obținerii autorizațiilor de construire sunt probleme care trebuie rezolvate cu prioritate.
„Cred că aceste două aspecte ar trebui rezolvate cu prioritate și că, prin digitalizare, s-ar putea găsi soluții pentru multe dintre aceste probleme”, a spus acesta.
AFIR: Activitatea instituției se desfășoară integral online
Ioan Oneț a dat ca exemplu digitalizarea AFIR, pe care a descris-o drept una dintre cele mai digitalizate instituții din România.
Potrivit acestuia, activitatea agenției se desfășoară online, inclusiv prin utilizarea semnăturii electronice, ceea ce a contribuit la creșterea predictibilității în procesul de evaluare a proiectelor europene.
„Noi, AFIR, suntem una dintre cele mai digitalizate instituții din România. Toată activitatea noastră se desfășoară în sistem online, cu semnătură electronică, ceea ce a adus predictibilitate în evaluarea proiectelor europene”, a declarat directorul general adjunct al AFIR.
Acesta a menționat și programul INVESTALIM, pe care l-a descris drept un instrument cu rezultate importante pentru România în domeniul procesării alimentare, implementat de AFIR sub coordonarea Ministerului Agriculturii.
România ar trebui să dubleze finanțarea pentru agricultură din bugetul de stat
România ar trebui să aloce de la bugetul de stat cel puțin dublul sumelor europene destinate dezvoltării agriculturii, având în vedere potențialul agricol al țării și dependența sectorului de finanțarea europeană. Declarația a fost făcută de Ioan Oneț, director general adjunct al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), la
