Diana Radu 
În 2025, aproximativ 80 de milioane de colete non-UE au avut România ca destinație finală, dintre care sub 10% au aterizat direct pe teritoriul național.
Restul coletelor au intrat prin huburi regionale din alte țări europene, conform practicilor logistice obișnuite din regiune. Limitarea analizei doar la coletele aterizate direct în România distorsionează semnificativ realitatea.
Afirmațiile privind o presupusă „prăbușire” a traficului cargo nu sunt confirmate de datele publice disponibile.
Nu există dovezi ale unei reduceri structurale cauzate de introducerea taxei logistice. În plus, estimările de pierderi în sute de milioane de euro se bazează pe ipoteze eronate, respectiv aplicarea unor taxe vamale pentru colete cu valoare declarată de sub 150 euro. Aceste cifre nu sunt susținute de date oficiale sau metodologii verificabile.
Subiectul taxării vamale în România a coletelor cu valoare declarată mai mică de 150 euro reprezintă o premisă falsă.
Aceste colete sunt în prezent scutite de la aplicarea taxelor vamale, conform legislației europene în vigoare. Acest fapt este cunoscut în spațiul public și la nivelul UE ca fiind unul dintre motivele ce stau la baza concurenței neloiale a companiilor extracomunitare.
Tocmai de aceea, la nivel european a fost agreată eliminarea acestei exceptări și aplicarea unei taxe vamale în sumă fixă, în valoare de 3 euro/produs, distinctă față de taxa logistică anunțată de Comisia Europeană, măsura urmând a fi aplicată cu 1 iulie 2026.
Sute de antreprenori și profesioniști din sectorul de e-commerce sunt așteptați să sărbătorească Ziua națională a comerțului electronic
În consecință, afirmațiile privind pierderile României din taxe vamale necolectate sunt nefondate. Mai mult, taxele vamale sunt resurse proprii ale Uniunii Europene, nu venituri ale bugetului național. România nu poate pierde venituri pe care nu le-a avut vreodată și care nu i-ar fi revenit oricum.
Măsuri similare au fost luate sau sunt în curs de implementare și în alte state membre UE, confirmând că aceasta nu este o inițiativă izolată a României, ci o abordare coordonată pentru gestionarea provocărilor create de fluxul masiv de colete ieftine din țări terțe care afectează echilibrul concurențial pe piața europeană.
În discuția publică s-a făcut confuzie între două tipuri de import: procedura H7 - coletele cu valoare redusă, și importurile comerciale obișnuite - procedura H1. Pentru coletele mici, TVA este plătită de consumatori la momentul plasării unei comenzi și apoi virată statului. Pentru importurile comerciale, TVA se plătește la vamă, în statul de import. Taxa logistică se aplică doar coletelor mici, nu importurilor comerciale.
De aceea, afirmații precum „statul nu mai încasează TVA” sunt greșite - TVA se încasează în continuare în cazul coletelor cu valoare declarată sub 150 de euro, indiferent că acestea aterizează în România sau în orice alt stat membru UE. De asemenea, importurile H1 nu pot fi afectate de introducerea acestei taxe, cât timp aceasta nu se aplică acestui gen de importuri.
În același timp, dacă informația se dovedește a fi adevărată, creșterea importurilor prin procedura H1 reprezintă un lucru benefic pentru consumatorul român, deoarece permite autorităților vamale să exercite control efectiv asupra mărfurilor din punctul de vedere al conformității, siguranței și standardelor, contribuind la protecția consumatorilor și la o concurență echitabilă.
Informațiile vehiculate în spațiul public utilizează ipoteze false și ajung la concluzii nerealiste, care nu rezistă unei analize fiscale simple. ARMO este un promotor al dezbaterii informate despre comerțul electronic și aspectele fiscale aplicabile și respinge ferm răspândirea de informații inexacte care induc în eroare publicul.
